Intre morala si dreptate

Iata asa o problema delimatica, intre atitudinea morala si atitudinea de dreptate fata de o anumita situatie.
Sa prespunem ca exista un om sarac, care nu are posibilitate sa lucreze (asa sunct conditiile sociale in care se afla), el are criza de alimentatie, foame, prin urmare se afla in pericol de moarte. Instinctul de supravetuire il indeamna sa fure dintr-o gospodarie o gaina (dar el n-a putut sa ceara gaina, caci el stia ca cel mai probabil, nimeni nu-i va da o gaina, sau poate ca stapinii nu sunt acasa).
El fura gaina, (este absolut nevoit sa o fure, este ultima conditie pentru a supravetui) el este extrem de fericit ca acum are ce minca... Insa peste putin timp se descopera faptasul furtului.
Din punct de vedere moral se cere ca fapta lui sa fie inteleasa si sa-i fie iertata, sa fie indulgent, caci el era in pericol de moarte. Insa din punct de vedere al dreptatii el cere sa fie condamnat, caci dreptatea nu tine cont de moralitate.
Cum totusi este corect sa se procedeze?

În primul rînd există poziţii:
A. Poziţia unei morale creştine - Găina nu era nici a omului ce o deţinea, nici a omului ce a furat-o, el îngenere nu a urat. Să furi poţi de la un cineva care o posedă - DUmnezeu posedă nu omul.
B. Poziţia kantiană şi a multora, chiar şi de exemplu L-aş pune şi pe Socrate cu Platon: El, omul trebuia să găsească alte posibilităţi corecte, morale de a obţine hrană: să se angajeze la un serviciu, să ofere ceva în schimb, sau să împrumute etc. nu există scuze de tipul "viaţa este în pericol", deoarece este lege şi ea trebuie să fie respectată, de nu pedepsită, chiar şi cu lacrimi în ochi de milă. Varianta juridică paote fi mult mai elocventă: dacă mărturiile sau probleme sunt obţinute incorect, prin încălcarea legiil ele autormat nu pot fi considerate valabile, chiar şi atunci dacă este un kiler, prins la locul crimei în flagrant
C. poziţia lui Nietzsche, poate şi a unei pleade importante de existenţialişti şi non-conformişti. Există două tipuri de morală: una a celor slabi - ceea ce respectă legea şi alta a celor puternici, cei care monitorizează legea şi o joacă în favoarea lor. ceea ce ţine de persoana care a furat, el s-a ghidat după a doua morală - a celor puternici, la un moment dat el s-a răzvrătit ca un "leu" împotriva la ce-l strîmtora. El a crescut din carapacea, mai bine zis pielea omului zelos, micuţ în felul său de aşi croi viaţa după principiile legilor şi unui bun simţ. Cineva din Agoreeni poate să-mi reproşeze: "Păi... Iluminator, cum face, sau ce facem dacă toţi se vor comporta ca şi cel care a furat?" - Simplu, societatea va exista tot aşa cum a existat pînă acum: au fost şi ucigaşi, şi mincinoşi, şi laşi, şi instigatori la fapte "nedemne" şi cît e de straniu societatea noastră continuă să existe. Oamenii sunt devizaţi în două: ce slabi şi cei puternici. acel care a furat găina este puternic, dar dacă-i prins atunci trebue să te comporţi ca un om puternic - să răspunzi de faptele tale.
Personal eu consider că Omul "sărac", este unul slab, deoarece el a fost condus de instictul propriu de supraveţuire, de ego-ismul său, de dorinţa sa de a exista în detrimentul existenţelor celorlaţi. Dacă situaţia ar fi de felul următor : El a furat găina să o dea altor vecini, pentru că ei o ducea mult mai rău şi poate că aveau şi copii care sufereau din cauza mîncării" - aş zice ... în acest caz l-aş închid totuşi în închisoare (deoarece el putea să procedeze prin alte mijloace ... cine ştie da poate că omul, posesorul găinii, pînă la urmă vroia şi el să facă un bine, cihe ştie???), dar ia-ş fi dat o sentinţă mai uşoară . Totuşi a fost un Robbin Gud.
există şi perspectiva
D . --- însă eu mă mai gîndesc la asta ...

Există cred eu la tema asta o subtemă care îmi pare interesantă. Sciziunea dreptate-morală. Din câte am observat eu dreptatea, ca și morala, ar trebui să prezinte un fel de cod normativ (pe lângă constituție, care conține din ambele câte ceva). Unde, când și de ce s-a scindat morala de dreptate? N-ar trebui ca dreptatea să se bazeze pe morală, sau morala trebuie să se bazeze pe dreptate?

Dupa ideea lui Nietzsche moldovenii sunt oameni puternici. Cine respecta aici legea? Iar occidentalii sunt oamenii slabi, ei se supun loial legilor. Dar cui trebuie sa fii om puternic, daca mori de foame?

Cris, in Grecia Antica, nu exista o delimitare clara intre morala si dreptate, aici erau aproape una si acelasi lucru, cu toate ca se discuta de atunci de raprtul dintre cele doua. Sciziunea apare abea cu Imperiul Roman, aici deja se face o delimitare mai clara intre morala si normele de stat. Insa din punc de vedere teoretic, sciziunea o efectueaza un kakoita Thomasius unde prin sec. XVII-lea, unde o zis clar ca de ici pin aici ii morala, dincolo deja e dreptul...