Luc Ferry "Învaţă să trăieşti"

În sfîrşit am lecturat şi această carte - Învaţă să trăieşti .... desigur ca se cere o întrebare "CUm?" ... să trăieşti cum?. Ferry care este destul de proaspăt în viziunile sale. El face o filosofie mult mai aproape di viaţă, nu utilizează cuvinte sofisticate, concepte ermetizate - este simplu de leturat, chiar o recomand şi pentru cei care doresc să studieze filosofie sau chiar care o fac - e o carte de Introducere. Învaţă să trăieşti prin filosofie - iată teza de bază. "Este posibilă mîntuirea prin filosofie" - "faptul de a fi salvat, de a scăpa de o mare primejdie sau de o mare nenorocire" (citez din carte). Deosebirea de religie constă în faptul că pţi să te mîntui "prin propriile noastre forţe, bizuindeu-se doar pe raţiunea noastră". Desigur că Ferry pune în centrul gîndirii, anumite sisteme: Stoicii, Evul Mediu - filosofia religioasă, Nietzsche, Kant, Heidegger, Husserl ... gîndurile lor stau în "centrul mîntuirii prin filosofie" văzută de Luc Ferry.
Primul capitol: Ce este filosofia? - El face un design al cărţii şi al logicii lecturării sale. Filosofia pentru el este construită pe trei piloni: a. Înţelegrea a ceea ce este - Teoria; b. Setea de dreptate - Etica; Căutarea mîntuirii - Înţelepciunea. Filosofia, de altfel admite a priori dictonul, este Moralitate Plus Conştiinţa de a fi muritor şi de aici începe filosofirea, cît şi mîntuirea. O idee intereasntă: "A fi înţelept , prin definiţie, nu a dori sau încerca să fii astfel, ci, pur şi simplu, a trăi în mod înelept, fericit şi liber, atît cît se poate, duă ce ai învins în sfîrşit spaimele pe care limtarea umană le trezeşte în noi"
Capitolu II - UN exemplu de filosofie antică - Începe cu Theoria contemplării ordinii cosmice la stoicii greci. "Pentru a-ţi găsi locul în lumea care ne înconjoară, pentru a învăţa să trăieşti şi să acţionei în interiorul ei, trebuie mai întîi s-o cunoşti. aceasta e prima sarcină a filosofiei teoretice". Ferry sapă în Fiinţa greacă muuuullllltttt - prin asta se apropie de Nietzsche şi Heidegger. După care continuă cu Etica - să faci ceea ce este bine în viziunea grecilor, pe care el o găseşte în "traiul în acord cu lumea cosmică". Finalizează cu "Mîntuirea" în concepţiile greciei stoice - "Moartea nu e de temut, ea nu e decît o trecere, fiindcă suntem un fragment etern al cosmosului" ... deci moartea e centrul discuţiei - Învinge moartea ... anume frica de ea. (e existenţialism). Mîntuirea are cîteva aspecte: Balastul trecutului şi nălucirile viitorului, Să speri ceva mai puţin, şi să iubeşti un pic mai mult, neataşarea
Capitolul III - Victoria creştinismului asupra filosofiei greceşti. Deci tot utilizează tripla structură:Teoria etica şi mîntuirea. Face o analiză a mîntuirii prin filosofie în comparaţie cu religia. (Sincer mi se pare mai mult nietzschian în anticrist)
Capitolul IV - Umnismul sau naşterea filosofiei moderne. În centrul atenţiei este Rousseau şi Kant .... e bun şi interesant ... îndeosebi recunoaşterea libertăţii pentru a te putea să te mîntui. Libertatea presupune mîntuire, şi responsabilitate asupra actelor sale ... libertate este în tandem cu spiritul critic .. şi cam tot aşa. Logica şi expunerea este frumoasă.
Capitolul V - Postmodernitatea - Centrul este Nietzsche - aici el este cel mai bun ... Mi l-a descoperit într-o altă interpretare ... Se merită de lecturat acest capitol ... (însă cam puţin intri dacă nu vezi contextul ... aşa că citeşte chiar de la început). Voinţa de putere semnifică nu influentţa şi suprimarea alterităţii ... ci voinţa de a decide la 100000 de procente că ceea ce faci este în folosul sau nu al tău. DE obicei oamenii stau la dubii, nostalgiază pentru "posibilităţile pierdute" - asta îi face să fie mai mici, irosesc energia în van şi nu profită de actualitate. Veşnica reîntoarcere - e bună - Dacă cineva îţi va pune o întrebare: Ai vrea să trăieşti ziua aceasta de multe ori? Dacă nu ... atunci ce trebuia să faci? ca s-o vrei să o trăieşti în reîntoarcere? ...
Capitolul VI - După deconstrucţie - Aici sunt doi filosofi: Husserl si Heidegger. Heidegger (cam slăbuţ) ... Ferry atrage atenţia asupra "invaziei tehnicii" şi pierderea de sens a omului post-modern ...- el nu ştie pentru ce trăieşte. Un pic de fenomenologie husserliană - Fericirea e ceva transcendent... ea se află o parte în orizont ... o altă parte alături de tine ... cu cît vrei să o obţii în profunzime cu atît orizuntul el rămîne orizont ... dincolo ... undeva în depărtare ... aşa că linişteşte-te şi recunoaşte importanţa prezentă ... căci deplin niciodată nu vei fi fericit... e dincolo ... Aici este bun Husserl
Un termen nou am întîlnit - gîndirea lărgită - nu o spun ce-i însă logica cărţii se decupează în această gîndire ... e interesantă ... citiţi şi aflaţi ce e aia "gîndire lărgită". Am aruncat nişte cuvinte ... în formă de indici ... este mai mult o impresie despre carte si mai putin analiză serioasă. NU este o carte atît de "serioasă" .... nici nu pretinde... şi prin asta e bună. Succese la lecturare