Kant

Kant - Cu el, sigur poţi să sperii, mai că orice filosof. Rosteşti numele lui şi de odată îi apucă pe toţi un tremurici. Kant este dificil să-l explici! - acesta este adevărul! Mă apucă zîmbetul cînd cineva afirmă - "La-m înţeles pe Kant" . În general se poate el de înţeles corect? - Cred că nu, deoarece el însuşi este un noumen, el încă rămîne nedescoperit, şi el va rămîne nedescoperit atît timp cît va exista omul. Pentru a-l înţelege, fiecare din noi, datorită firii active a omului, ciuguleşte şi-l asamblează conform forţei de raţionalizare. Aşa că fiecare îl înţelege conform structurii sale mentale. (Concluzia este a mea personală).

Kant a intrat în filosofie cu stîngul, în sensul că toţi pînă la el considera omul pasiv pe cînd natura şi obiectele sunt active (acesta era să faci filosofie cu dreptul). Ca efect toţi au început să facă filosofie cu stînga, şi stînga s-a transformat în dreapta. Pînă la el filosofia se putea face într-un anumit mod, după el cu totul în alt mod (ceea ce şi semnifica reacţia, întîrziată de cîţiva ani de tăcere după ce el şi-a editat cartea sa "Critica raţiunii pure"). După această "revoluţie coperniciană" nu poţi face filosofie serioasă fără dînsul. Sau îl negi, sau îl confirmi, pur şi simplu să fii străin de ea nu poţi, deoarece marii filosofi post-kantieni utlizează sau idei, teze kantiene sau folosesc bagajul de terminlologii kantiene, ca să-i înţelegi pe ei, apriori eşti nevoit să-l cunoşti pe Kant. De-l cunoşti pe Kant, gata nu poţi să-l cunoşti pe Aristotel, de fapt situaţia-i e mai gravă, principiile lui Kant, indirect se injectează încă din frageda copilărie. Chiar şi fraza "Ai să înţelegi, cînd o să creşti mai mare" tot e luat cumva din Kant.

Pe mine mă interesează ce semnifică: omul este activ? Voi încerca să schimonosez un răspuns!!! În primul rînd el este activ, prin forţa sa de cunoaştere să descopere calităţile lucrului în sine (noumen sau numen), să le dea formă în sfera aposteriori, cu alte cuvinte să creeze un fenomen. Omul locuieşte în lumea fenomenală, în acelaşi timp ea, lumea fonemenală, este limitată de lumea noumenală. (Ar fi oare un pic asemănare a dihotomiei platonice între lumea ideilor şi cea a lucrurilor? - într-un sens grotesc cred că da, însă totuşi nu, deoarece Platon vedea în idei o copie atot-cuprinzătoare a unui obiect în perfecţiunea sa, pe cînd la Kant obiectul este mai mult cîntărit: cunoaştere despre obiect). Forţa activă presupune să aducă cît mai multă cantitate, kg. (text sau FIinţă), din noumen spre fenomen.

De exemplu Cartoful. europenii nu ştia despre această plantă, ea nu intra în lumea fenomenală a lor, însă tot-odată nu putea să fie folosit, chiar dacă ei s-ar fi ciocnit de el (cu alte cuvinte nu era văzut), şi totodată el el exista. Şi aici e interesant: primii europeni nu ştiau, sau mai bine zis nu primeau că această plantă putea fi consumate în calitate de un produs alimentar (de ce? - fiindă guverna, în dietologie, principiile Aristotelice: cu cît planta se apropia de soare cu atît proprietăţile sale sunt mai înalte ). Deci aceste plante erau crescute doar în calitate de plante decorative, stranii şi exotice, mai mult pentru florile sale, mai apoi pentru pomuşoare (chiar şi au fost folosite în alimentaţie - deşi sunt otrăvitoare). Pe parcurs, europenii şi-au schimbat atitudinile sale, aşa că ei au început, angro să-l utilizeze în alimentare, pînă în zilele noastre. Tot despre cartof am privit o emisiune, pseudo-ştiinţifică ce-i drept, că un tubercol poate să producă energie electrică !!!! şi au unit nu ştiu cîte căldări de tubercoli - au putut să pornească un mobil - deci el poate fi folosit şi în producerea energiei electrice. Apare întrebare: cîte oare proprietăţi mai poate să fie latente în cartof - infinit de multe afirma Kant. Să admitem că va fi inventată o tehnologie prin itnermediul căreia să se alimenteze maşinile şi atunci - "Puneţi-mi vă rog un litru de piure de cartofi, vă rog în rezervuar", sau să admintem că se va inventa o tehnilogie ca din el să se extragă o substanţă narcotică şi atunci vor apărea nu doar alcoolici, narcomani ci cartoflogici sau cartofomani. Deci orice obiect poate fi centrul lumii, orice obiect este infinit de mult, orice obiect este cunoscut parţial. Şi cel mai fain fapt e că EU SUNT LA FEL UN FENOMEN !!!

Pe de altă parte Forţa raţiunii, îndeosebi pentru psihologi, ar consta că acolo unde guvernează "trebuie" se transformă într-un eu "vreau" - o împăcare între inconştient şi Supra-EU (asta deja în maniera psihanalitică). Noi de exemplu nu dorim să mergem la universitate, atunci prin forţa raţiunii, ne face să înţelegem că dacă nu ne ducem atunci nu putem să fim fericiţi, şi fericirea noastră de mai încolo depinde nemijlocit de ceea ce fac la universitate.

Fericirea nu poate fi doar localizată într-un anumit punct, ci ea este o extensie infinită (poţi să afirmi că raţiunea, anume puterea sa de a lega activităţile omului, poate să făcă dintr-o activitate neplăcut în una plăcută - DA).
Omul este activ - el dă din coate, să meargă înainte, el poate să decidă asupra vieţii sale, şi nu altcineva pentru dînsul. Dar vedeţi, că problema forţei raţiunii pînă la el era în dependenţă de biserică, sau de alte forţe externe cu care erai obligat să negociezi (dacă te rogi, atunci D-zeu poate să-ţi ofere şansa de a cunoaşte), la el însă Raţiunea, astfel omul şi-a căpătat încredere în propriile sale posibilităţi. NU cineva este de vină că el nu are, ci el singur este de vină!!! Astfel de logică trezeşte o responsabilitate faţă de ceea ce eşti şi faţă de sine însuşi. deci omul este activ atît în dimensiunea cunoaşterii, cît şi planul moralei. Păi atunci cum să nu fii bolnav de el? Cum să nu ţii cont de filosofia sa?

PS nu ştiu dacă a-ţi ajuns, a-ţi rezistat pînă la urmă, însă mă voi opri aici, deoarece se îngroaşă mult gluma cu "marele" Kant. Aştept cu mare interes părerea voastră despre "Kant-"ul meu.

hmm...Stii, chiar m-ai facut sa ma gindesc mai mult asupra importantei acestui nume...Kant intoarce privirile oamenilor spre EU, spre ratiune ca instrument al constituirii realitatii...Contemplind un pic asupra celor spuse de tine am inteles mai profund imposibilitatea cunoasterii nomenului lui Kant. E destul sa te centralizezi asupra unei probleme cu speranta de a patrunde in esenta si incepi a descoperi treptat o sumedenie de derivate (fenomene) sau proprietati despre care spuneai tu, iluminator. Aceste proprietati sunt infinte si cu cit cercetarea este mai profunda cu atit mai mult sfera cunoasterii se largeshte... Daca asa-zisul "cautator de esente" patrunde adinc sfera fenomenelor unui sau altui subiect poate ajunge la rezultate neasptate dar care catalizeaza mersul stiintiei si scoate la suprafata fenomene si proprietati ascunse. Sunt sigur ca daca ne-am concentra multa asupra cartofului am descoperi in el proprietatii psihotropice si am vedea multi cartofomani pe strada.Problema-i ca oamenii nu pot accepta ceva ce le depaseshte simturile si experienta si daca-sh ieshi acum cu un discurs la universitate in care sa vorbesc despre riscurile cartofomaniei lumea s-ar uita la mine ca la un retardat.Cite fenomene, cite proprietati ale esentelor ne inconjoara si nu le vedem.De ce?De ce nu putem accepta sau cel putin constientiza ca noi programam inconstientul sa creada.Sa creada ca ceru-i albastru si nu negru, ca incetarea respiratiei inseamna moarte, ca nu exista nimic in afara a ceea ce eu percep.Am spus odata printre rinduri unui grup de persoane ca noi nu credem in ceea ce vedem ci vedem ceea in ce credem da la moment era prea filosofic si prea ne' la moment.Acum insa intelegerea acestei idei s-a aprofundat si pentru mine.Crezi ca l-am putea convinge pe Aristotel ca exista masini cu patru roti si care merg singure, transferindu-ne in epoca antica desigur?Cred ca indiferent de flexibilitatea gindirii acestui filosof, el nu ar putea accepta acest lucru.Vrei sa spui ca el are tot dreptul sa nu accepte?doar in acea perioada chiar nu erau mashini cu patru roti care sa mearga singure?Pe dracu, erau masini si inca multe doar ca ei nu le vedeau,masinile existau ipotetic.Trebuia doar un "cautator de esente" care sa asambleze diferite forme de materie si faca masina.Ea exista in jurul lor doar ca eu nu o vedeau pentru ca nu o acceptau.(ma rid de exemplu, prea eronat).Ok, o iau razna.Sa ne gindim mai bine cum vedeau anticii soarele si cum il vedem noi acum.El era altul in fiecare zi acum el este unu si acelasi mereu, el se rotea in jurul pamintului acum pamintul se roteste in jurul lui, el era viu , era divinitate acum insa este doar soare...Si ce facem cu nomenul dragi colegi?care-i el la moment?unde-i EL?in capul nostru,corect.E numai in capul nostru. Multumesc stimate Kant de aceasta informatie.Chiar daca n-ai spus-o in modul cel mai direct cred ca asta ai avut in vedere si credinta asta a mea ma face sa cred ca te-am inteles.SI spun: L-am inteles pe KANT!!!!...Ce absurditate.....am inteles numai 0.00000000000000001 % din proprietatile nomenului kantian....cine stie ce el o avut in vedere ....Si totusi iluminator...ce-o facut KANT aista?SI-a centralizat cautarile spre cunoastrea instrumentelor ratiunii...rascolind prin proprietatile-i confuze le-a sistematizat, incetul cu incetul a ajuns la concluzii noi chiar si pentru sine shi-s sigur ca daca ar reciti acum critica ratiunii pure ar mai avea de adaugat inca 650 de pagini, ar putea chiar descoperi proprietatile halucinogene ale ratiunii si extrage din ea aceste proprietati pentru comercializare iar pe linga narcomani si cartofamani s-ar mai adauga si ratiunuomanii;azi deja intilnim cazuri de infectie cu substanta noumenologica si numarul nuomenulogomanilor creste.N-am mai spus concret care-i rolul acestei figuri in cursul filosofiei...ba frate....e colosal! .....a fost destul sa creada ca poate vedea ceva diferit in ceea ce pentru altii se arata doar o singura structura si sa rastoarne intreaga filosofie. E ca si cum pina la virsta de 50 de ani stiai ca te keama Jora si afli ca defapt ai trait intr-o iluzie si esti Vasea sau stiai ca se maninca cu dreapta si vdrug toti oamenii incep a minca cu stinga.Asta a facut Kant, a manipulat cu Jora pin' la facut Vasea.Si ce crezi ca s-a intimplat? Toti cei care-l stiau pe Jora de Jora nu puteau sa-l accepte ca Vasea cu toate ca noul Vasea avea argumente ca el s-a transformat din Jora.Aceste argumente erau atit de solide ca oamenii au crezut ca singuri si-au iesit din minti si o perioada lunga pina s-au acomodat cu gindul ca Jora totusi ii Vasea deamu au trait in depresii si confuzii. Kant a adus depresia in rindul filosofilor, el le-a dat in nas aratindu-le ca nu tot ce zboara se maninca sau nu tot ce se vede arata cum se vede...c-am asta....ohohoho da inca cite idei imi vin...ma opresc...STAI!!!SA nu nasc si eu cumva vre-o noua paradigma

Cît de plăcut şi interesant şi amuzant Dumitre a fost să-ţi citesc "Kantu"-ul tău. Mersi mult. Scriu puţine cuvinte, însă le scriu din inimă