Lupta generaţiilor în RM. sau cum simt Fiinţa generaţia tînără

de ce Tinerii? De ce criza generaţiilor din RM?
În timp ce întreţineam discuţia despre "Filosofia moldovenească" mi-a venit o idee.... noi am afirmat că Fiinţa moldovenească există, e o teză, şi aici m-am întrebat pîi şi părinţii noştri sunt moldoveni e vre-o deosebire de noi? Desigur că da .... Generaţia noastră (nu ştiu dac ă mă refer la generaţia medie a agoreenilor ... tutşi mă simt mai mult în intersecţie - multe probleme, "mişcări" nu le prea înţeleg: muzica, valorile, Net-ul şi altele.) iese din perimetrul perindării "aşteptqabile" ale societăţii moldave, cu toate că ea este schisofrenică din cauza lipsei a unei mari părţi foarte necesare a populaţiei - vîrsta cea de mijloc.
Moldova este divizată în două mari regiuni - Oamenii în etate, de vîrsta a treia şi Tinerii - generaţia post-sovietică. un se înţeleg între ei, chiar (ceea ce este foarte vizibil în timpul alegerilor)sunt ostili unii faţă de alţii. Ce idealuri noi avem? Care sunt scopurile noastre? Cu alte cuvine pentru ce noi trăim?

Lupta generatiilor nu este un caz special pentru Modlova, aceasta este un fenomen universal, valabil pentru toate timpurilor, poate nu este tocmai potrivit lupta dintre generatii, caci in fond nu generatiile se lupta, dar ideiile, lupta dintre vechi si nou... Caci tinarul X este liberal, bunica Y este comunista, dar el totusi merge la ea in vacanta la odihna... O mai ajuta la prasit etc...
Lupta dintre vechi si nou, asta e esenta problemei... O lupta care se desfasoara nu doar in cadrul generatiilor, dar si in orce domeniu, stiinta, filosofie, arta, economie, politic etc... De exemplu in stiinta... noua paradigma mecanicista a lui Newton ia trebuit doua secole de lupta cu vechile traditii religioase si filosofice, care nu cedau atit de simplu, la fel s-a intimplat si cu paradigma cuantica, in genere T. Kuhn, vorbeste despre aceasta lupta dintre vechi si nou, caci vechiul tine deja de o anumita traditie si o constiinta rigida care se formeaza in capul virstnicilor, inflexibil la provocarile noului, pe care deja nu le mai pot deja intelege sau virsta mentala deja nu le mai permite sa- remodivice paradigmele lor instaurante atit de confortabil in creierile lor, aceasta ar ceve o energe enorma intelectuala pentru virsta lor de a se modifica... Vechiul mereu tine piept noului... Iar tinerii sunt mereu acei care sunt mult mai vulnerabile le tendintele noului, indiferent care ar fi aceste, valori, opinii, norme, idei etc...
In acelasi timp exist aceasta lupta dialectica dintre generatii, care totusi batrinii incearca un mic sa-i calibreze pe tineri, caci rezistentele isi au influentele sale...
Or daca nu cumva aceste lupte genereaza stari de dezordine, insa conform principiilor sinergetice, intr-o societate unde se doreste organizare si progresul creativitatii si a noului, atunci exista conditia obligatorie de a exista haus in societate... O societatate bine organizata, genereaza nimic altceva decit stabilitate de mormint sau moarte, reprezinta o conserva... Hmmm aceasta ar insemna ori toata lumea sunt comunisti, ori toti democrati, caci asta ar fi o conditie de realizare a idealului... Dar aici imi dau seama ca idealul nu este una si aceeasi cu progresul sau noul, sau daca nu cumva idealul urmareste un punct de conservare...
Alta e gradul acestei lupte.... Caci civilizatia contemporana se transorma si progreseaza in progresie aritmetica... Iar tinerii devin tot mai radicalisti fata de batrini.... Caci anterior, progresul societatii era incet si nu reprezenta o diferenta atit de enorma dintre tineri si batrini...
Deci ceea ce este, este o consecinta fireasca, in mod matematic daca vrem, a condtiilor date psiho-sociale...

Aş dori să vorbesc un piculeţ despre Fiinţa tînără şi capacitatea sa de a înţelege generaţiile precedente. Nu zic de revoluţii - ceea ce ar fi pentru mine nişte perturbări în sistemele de comunicare inter-generaţii.
în primul rînd Fiinţa tînără nu poate fi consecventă. în sens că dialectica interioră dintre ieri şi azi este puţin elaborată. Repede iau decizii contrare, a celor ce este susţinut de ei încă ieri.
o altă calitate a Fiinţei tinere este - visarea şi idealizarea - repede îşi crează idoli, pe care îi cred orbeşte, deci spiritul critic , o distanţă faţă de emoţii e dificil de a o păstra. Asta ar determina şi lipsa capacităţii de a judeca cu sînge rece. Tinerii sunt guvernaţi de principiul Totul sau Nimic. Ei sunt cu mult mai mult totalitari decît ceilalţi. De ce ? - fiindcă ei nu au stabilitate la care să ţină: familie, serviciu, copii, timp liber etc. Datorită faptului că zona lor intimă încă nu este suficient profilată ar presupune că pe de o parte nu simt că au ceva de pierdut şi nu pot să împace varza cu oaia şi lupul cu ciobanul.
o interesantă notă, oferită de psihologia vîrstelor, susţine că Fiinţa tînără este lovită şi de o "exagerare" a încrederii că "toul va fi ok", "nimic groaznic nu se va întîmpla cu ei", "totul este posibili".
Nicicum nu aş dori să diminuez importantanţa acestei generaţii de a aduce prinosul său în societate, surplusul de energie, de noutate, de curaj, de schimbare ar reprezenta caracteristica sa foarte frumoasă. Am dorit doar să semnez unele momente, pentru mine destul de importante. Nu refuz faptul că şi dintre generaţia mai "matură" se găsesc indivizi prin care poţi face un portret elocvent pentru vîrsta de copilaşi, cît şi din rîndurile tinerilor sunt cei care adoptă şi se asigură de nişste comportamente şi atitudini destul de mature.
Atunci cînd lucrez cu Fiinţa tînără, fie în situaţiile de predare-învăţare, de lucru în firmă, de luncru managerial etc., este nevoie de conştientizarea a ceea ce reprezintă "fiinţa tînără", "fiinţă cu mult potenţial", însă la nivel de actualitate mai puţin se fructifică. accentul cade nu pe manevrele de tip "trebuie", "eşti obligat", "s-a spus că se face, atunci ţine promisiunea", "conştientizezi că ar fi cazul să procedezi cum îţi spun" şi multe altele, însă "este intereant", "este şoc, schow, teatru, fain, wwwaaaww, super, modern, etc.". Încă ceva fiinţa tînără se simte nu rpea în apele sale atunci cînd un reprezentat trebuie să ia nişte decizii proprii, Fiinţa tînără este mult mai comună, mai comunistă decît democratică. Comunistă nu în sens ideologic, ci părerea celorlaţi contează destul de mult.Există o sumă de procese psiho-sociale de care sunt afectaţi drastic: conformismul social, manipulare, "sentimentul de Noi", facilitare socială, lene socială şi altele. Cum totuşi să faci ceva cu "fiinţa tînără" atunci cînd ea este dusă de val?

Ideea care-mi vine, (dar care inca n-am analizat-o), este sa lucrezi nu cu Fiinta tinara, dar cu "valul"... Idee probabil foarte similara cu o analogie... Incercam eu sa inot in mare, observam ca exercitiile de incercari proprii de a ma mentine la suprafata apei reuseau doar in existenta valurilor, ele veneau si singur te ridicau si te duceau, trebua doar sa dai un pic din miini, ap eu atunci ma gindeam, ca daca ar fi in un flux permanent enorm de valuri eu as putea sa ma tin pe ape mai mult timp...
Ideea e ca nu lucrezi asupra fiintei mele, (exercitii fizice concentrate asupra mea, in cazul inotului) deci a fiintei tinere, dar asupra valului, caci el merge nu dupa sine, dar dupa val... Doar ca asta suna atit de teoretic, lucrul asupra valului reprezinta un proces destul de complicat...

Fenomenal de reuşit ai reuşit să te exprimi prin analogia de "val". Chiar i-mi deschide o posibilitate de a face sarfing. "Val"-ul prezent de interi ... hm ... şi eu fac sarfing prin el ... hm ... Păi .. pe de o parte mă face pasiv, deoarece nu prea pot să-mi controlez direcţia, obligaţia mea constă în faptul că trebuie să mă menţin, să-mi echilibreaz fiinţa-mi în corespundere cu substanţa valului. Să schimb valul, e cu neputinţă, doar că exstă valuri mai speciale "mai mari" altele sunt mai mici, unele cu o "formă" (zic şi eu metaforic) mai soft, mai moale, alt val este un ţunami . Pe de o parte soluţionează problema responsabilităţii - nu poţi să o deţii în exterior, reglînd, oformînd valul - el este orb,
nsă pot să atrag atenţia, să pun responsabilitatea în capul locului de a fiinţa FIinţa în mine. Cu alte cuvinte un profesional sarfing-ist el poate să facă foarte multe ... schiţînd din sine, de fapt contopindu-se un val "de proporţii mai mici", să fie frumos chiar atunci cînd aşteaptă să prindă un val. Aceasta mă face aproape de concepţia "cirsumstanţelor" la Ortega-y-Gasset. El afirmă că totul domină în circumstanţe, care nu pot fi controlate, monotorizat într-un nici un fel - este dincolo de fiecare din noi, mai mult ca atît anume circumstanţa face existenţa (interesantă, de fapt frumoasă calitate imputată de Ortega). Noi doar putem să face piruete, un "dans" pe calitatea, pe forma "căzută din pod", formată de "circumstanţe" fără a ne indigna pe val. E ca şi cum te-ar fi indignat pe trolebuz, atunci cînd uşa se închide chiar în nasul tău, sau să fii supărat pe televizor că nu arată. Atunci, eu nu pot să fiu supărat pe generaţia tînără din RM, fiindcă ea îşi are personalitatea sa, orbeşte navighează, îşi duce existenţa, formată într-un set de circumstanţe incontrolabile. Ce pot să fac? - să profit, să fiu bun prin faptul de a o înţelege, fără să o orientez, sunt pasiv în "conducerea ei" pe de altă parte sunt activ în "dans cu dînsa". Admin îmi pare bine că ai revenit

Salutare la toţi agoreenii!!!!

Mi se pare destul de mult exagerat să afirmi că "Generaţia actuală se duce de rîpă"!!! Nu prea este aşa - ei pur şi simplu simt altfel Fiinţa. Valorile pragmatice se profilează excesiv, acţiunea este în prim-plan, pe cînd filosofia şi reflecţia asupra vieţii este mai individuală şi mai intimă. Credeţi că pe timpul lui Kant sau Hegel generaţia tînără era alt-fel? - Nu. Doar că, "cuvîntul" a fost sub supravegherea universităţilor şi academiilor, bisericilor, acum însă el este mult liber. Acum vorbesc toţi despre toate şi toţi încearcă să fie auziţi - youtube-ul este plin cu oameni "simpli", fără să aibă studii superioare şi ei nu doar propun anumite frînturi din existenţa contemporană: a face X sau Y, a fi martor la X sau Y, ci şi comentează, fac analize. Unica lor problemă că aceste analize sunt fondate pe experienţa personală, fără o anumită pregătire intelectuală sau şi critică (cu toate că aceste forme pot reduce originalitatea într-un mod schematic şi non-interesant, totuşi admit faptul că pentru majoritatea oamenilor o "critică", o logică este binevenită - admit rarităţi şi excepţii). Pe cînd filosofia presupune o experienţă filosofică.

Noi .. formatul agora, trebuie să recunoaştem un fapt - nu suntem cei prin care se măsoară axiologia şi fiinţa. Noi suntem o perspectivă între alte perspective şi încercăm să cîştigăm spaţiu, forţă, să creem oameni în stilul gîndirii noastre. DE ce facem? - simplu - să ne simţim confortabili. Dacă o să excludem oamenii non-agorici, atunci nici agora nu ar exista. În mare noi .... suntem cei, care nu ne putem integra armonic în ceea ce promulgă omul actual. Din păcate nu pot să fiu Tîndală şi Păcală - personal sunt mai mult un Faust sau chiar Werter.

De aceea nu cred că ar fi corect să punem întrebarea "Ce-i cu lumea asta ... unde, în ce mizerie ea se duce? Oare nu înţeleg oamenii de astăzi că totul se duce de rîpă? etc." De cîte ori lecturăm noi aceste cuvinte? - de muuullltttteeee ori, chiar şi cu mii de ani în urmă. Noi trăim în lumea în care "Dumnezeu a murit", în care nu există valori şi totul se poate, şi plus la toate la putere este banul. AStfel de situaţii istoria lumii o trăieşte continuu, dar cît este de mirare că de cîte ori se stabileşte o apocalipsă - veşnic se amînă. Ce o să facă generaţia tînără? - o să îmbătrînească!!! şi nu va mai fi ... dar, chiar şi dacă va fi apocalipsa - nimeni nu o să ştie (fiindcă apocalipsa ar reprezenta sfîrşitul omenii - fără oameni cum oare se paote de analizat şi gîndit, şi simţit uman realitatea?). Aşa că trăim în continuare şi ne mirăm de diversitatea Fiinţei, de noi descoperiri, noi organizări sociale, noi procese şi fenomene, noi şcoli de artă şi noi curente în muzică ... Finţa este veşnic tînără şi imposibil de cuprins în anumite formate logice sau raţionale... "Viaţa" (în stil nietzschian) este dincolo de raţiune, raţiunea ca o raţă "grasă" de scheme şi principii, vine din urmă şi o încearcă să o analizeze.

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat un comentariu ... am fost tentat sa cred ca agora nu mai "exista", dar ma bucur sa vad ca m-am inselat .

O sa discut mai mult pe langa subiect, nu prea m-am gandit foarte mult la acest subiect de-a lungul vietii, eu unu am pus mai mult accent pe persoane indiferent de varsta lor, singura diferenta notabila fiind aceea de a trai intr-o alta "vreme" sau intr-un alt mediu. Poti sa dai de oameni inchisi la minte de 15-16 ani sau sa dai de persoane de 60-70 de ani cu care sa te intelegi mult mai bine ...

Intotdeauna va fi o problema cu generatia tanara, pentru ca ei sunt cei care mentin valul cel mai mare, ei au aceasta energie si implicarea necesara. Sunt cei mai in masura sa se ancoreze de cateva principii, de cateva valori, si sa le impuna in societate ... cei batrani doar spun ca nu e in regula fara sa poata schimba ceva.

Trebuie sa extind semnificatia cuvantului tanar, pentru ca difera foarte mult ce inseamna pentru fiecare. Varsta fizica pe care o are o persoana este o valoare cu ajutarul caruia catalogam o persoana ca fiind tanara sau nu ... si la persoanele tinere (la majoritatea lor) gasim o serie de atribute pe care le-ati mentionat si voi, cel mai mult ma intereseaza "vointa de a simti" si de a-si impune punctul de vedere. Voi reveni mai tarziu la acestea.

Pentru mine o persoana tanara nu trebuie sa se incadreze in vreo categorie de varsta, ci sa se manifeste ca o persoana tanara. Am intalnit o persoana de 86 de ani care, sincer, m-a facut sa ma simt batran, era ca o schimbare de roluri, eu eram "in prag de moarte" iar el isi traia viata ca si cum ar avea o vesnicie de trait. Concret, avea un fizic ca al unui atlet (amator) de vreo 30 de ani si pielea foarte putin lasata, in fiecare dimineata se ducea sa alerge si mi-a mai spus ca mai si mediteaza iar atitudinea lui era incredibila ...
Un alt exemplu ar mai fi Neagu Djuvara sau unul si mai bun Leon Danaila. Cel din urma are un mod de viata (pe care mi l-as dori) foarte rar intalnit, doarme doar 5 ore, se trezeste dimineata devreme citeste 2 ore, pleaca la munca(salveaza niste vieti), dupa ce se intoarce mananca pentru prima si singura oara in acea zi, apoi din nou la studiu sau la scris pana seara tarziu, el mananca doar o data pe zi pentru ca sangele sa circule mai mult la creier si sa fie in cea mai buna forma intelectuala mai toata ziua, atunci cand mananci energia se duce mai mult la stomac ....

Eh sper ca v-am pus putin pe ganduri in legatura cu ce inseamna "tanar", pentru ca de multe ori eu unu nu ma consider asa in comparatie cu anumite persoane.

Dar revenim la subiectul discutiei, atunci cand ne nastem avem tendinta sa ne adaptam in aceasta lume, sa fim cat mai mult ca ceilalti si sa fim cat mai aproape de arhetipul de om "normal". Asa suntem programati genetic sa facem, sa imitam pe altii ... si asta pana la o varsta sau pana la sfarsitul vietii. Asadar nu trebuie sa ii blamam pe cei usor influentabili, cei lipsiti de valori, de principii ... pentru ca asa sunt majoritatea, si toti avem tendinta de a deveni ca ei.

Cei tineri se adapteaza timpului si mediului in care se nasc ... acele valori si vicii intalnite cel mai des in societate la cei din aceeasi categorie de varsta vor fi asimilate. (exemple negative, alcool, droguri, tigari ...)

Tineri putem fi atunci cand avem acea varsta a tineretii sau chiar si dupa aceea. Sunt acele persoane care nu se limiteaza la perioada lor de tinerete ci sunt intr-o continua schimbare, fie se adapteaza mereu, fie filtreaza ce considera ca e bun si merita inglobat in caracterul lor si resping "viciile".

Si acum sa vedem cine porneste valul. Din punctul meu de vedere trebuie sa fie in mod clar un "tanar" (fara sa conteze varsta fizica), dar nu unul oarecare, ci unul care are o influenta majora si stie sa se impuna si mai mult de atat sa fie un vizionar si un creator de tendinte, idei, ganduri. Ca de exemplu, FaceBook-ul, a fost pornit de un tanar ... el a pornit valul, dar a fost mentinut si amplificat de majoritate. Cei batrani ar putea sa respinga ceea ce nu inteleg sau sa ii catalogheze pe cei tineri ca fiind niste utilizatori de facebook fara ca ei sa poata fi... dar poate acei tineri, sunt doar niste incepatori in viata si se adapteaza la mediul lor de viata, astfel, folosirea facebook-ului este o adaptare la mediul social si ei nu fac altceva decat sa mearga pe val ...

Asadar, cei multi la numar si tineri (din punct de vedere al varstei), au caracteristicile de invidiat, dar asta nu inseamna ca nu pot fi doar niste persoane manipulate care se implica in anumite activitati doar din simplul motiv ca ei cred intr-o iluzie, cred ca ceea ce construiesc acum va fi un viitor mai bun, ca in aceasta directie ar trebui sa mearga o lume ideala ... directie care se va schimba foarte rapid.

Conflictul intre generatii va fi din ce in ce mai diversificat, pe tot mai multe planuri. Adica nu o sa mai vorbim de tineri si batrani, ci probabil ca vom ajunge sa vorbim de categorii de varste, pentru ca lumea aceasta se schimba din ce in ce mai repde, iar deosebirile incep sa fie foarte mari chiar daca diferenta de varsta este de doar 5-10 ani ...

Mie unu mi se pare comice aceste schimbari de directie ale tinerilor. Prima oara si-au facut hi5, era extaziati si pierdeau ore intregi pe acel site, acum si-au facut facebook, si ii critica pe cei care inca mai au hi5 ... peste ceva timp isi vor face cont de twitter si vor spune "cat de idiot sa fi sa mai ai cont de facebook" ... valul principal, acel tsunami este o mare manipulare, asa va fi intotdeauna. Bine si exemplele pot continua in legatura cu alte activitati sau obiecte pe care un tanar tipic le face ...

Accentul se va pune mai tot timpul pe ceea ce ai, pe ceea ce deti, asta te va face sa fi "cel mai tare din societate" si vei avea acel statut daca vei merge odata cu valul ... exemplu, iti iei Iphone 4, apoi apare iphone 4s, .... ce te faci cand apare iphone 5 ? Trebuie sa faci ceva sa ramai pe val si sa te manifesti ca majoritatea oamenilor, sa pui un pret atat de mare pe ceva material, sa stai toata ziua si sa tactilezi un obiect care iti va aduce foarte multa placere, o placere care rezida in ceva material ... pana la urma poate fi doar o campanie de marketing care te va face sa crezi ca esti "tare" daca ai cel mai nou Iphone, asta te va pune fie in pozitia de cel care il admira pe cel cu iphone sau cea de a fi admirat pentru ca ai un Iphone.

Sper ca nu am ofensat pe nimeni cand am vorbit despre facebook si iphone ... ideea era ca multi dintre noi le utilizam nu pentru ca vrem neaparat, ci pentru ca asta inseamna sa fi adaptat la mediu, o facem pentru a fi in legatura cu ceilalti, pentru a face parte din societate.

Voi mai reveni la subiect.

Ce inseamna sa fi tanar ?
Lupta generatiilor nu este doar o simpla intoleranta a celor in varsta fata de cei tineri (care sunt manipulati) ? Nu este oare doar un simplu cliseu format de-a lungul timpului, iar acum continua din inertie acest fenomen ( aceasta lupta) ?

Salutare demult nu am scris – e foarte adevărat şi ştii că am dus lipsă. Poate că motivul pentru care am lăsat la o parte Agora a fost singurătatea mea de a fi aici, la un moment dat eu îmi scrieam mie. Ca să continui trebuia să fiu sau un Narcis sau un Masochist aşa că am făcut o pauză. Desigur că tu, Alex – ai fost aproape îţi mulţumesc mult. Ce mă face să mă reîntorc în discuţie? – presupun că dorinţa de a face o sesie de halterofelie intelectuală.

Voi încerca să mă conectez la pozţia ta şi o voi face mozaic. În primul rînd discuţia „Generaţia tînără aflată în decadenţă” are o istorie şi un context off-line… totuşi nu am dispărut definitiv. În nucleul nostru a sunat o dezamăgire aspra-i generaţiei actuale Moldave. Atributul de „tînăr” a fost lipit de alt concept „generaţie” (sub aspect sociologic). Nu prea ne-am gîndit la plurisemantismul conceptului de tînăr. În psihologie avem două tratări, chiar şi se pot măsura: vîrsta biologică şi vîrsta mentală. Fiecare din ele îşi are specificul său, problemele, avantajele şi dezavantajele, programele şi oportunităţile sale. Noi am vorbit în cadrul social: generaţia în creştere, adolescentină, tînără, adultă sau matură şi generaţia vîrstei a treia. Problema societăţii tinere moldave constă în faptul căderii sale în mrejere „goanei după bani” fără să cunoască ce vor să facă cu ei. Se întîmplă că portmoneul atinge, într-un moment dat, grosimea dorită, şi „tînărul” nu este pregătit să investească în sinele său, rămînînd pînă la urmă un mecanism, o umbră în sens existenţial.

Referitor la ideea ta „atunci cand ne nastem avem tendinta sa ne adaptam in aceasta lume, sa fim cat mai mult ca ceilalti si sa fim cat mai aproape de arhetipul de om "normal"”. Aici eu am o altă viziune, în mare o să mă strădui să intru în mai puţine cuvinte pentru economisire de timp. Atunci cînd se naşte un copil, el cu adevărat va copia pe cei din jurul său, şi chiar pe parcursul vieţii va proceda astfel. Însă el nu va putea să repete întocmai, ca un xerox, aceste modele de comportament de ce? – deoarece el se naşte cu un dat anumit (la Adler acest dat sună a “malformaţii corporale” care, individul, pe tot parcursul vieţii va încerca să le compenseze, aici el are două căi: una de formare a complexului de inferioritate, alta de supracompensare), dar şi din punct de vedere social diversitatea de relaţii, contexte, incidente, persoane etc.etc.etc. va oferi anumite modele de comportament (ştiu că sunt acum steril, deoarece se pare că preiau teoria lui Bandura). Deci, apare, în tot tulmutul de intersecţii sociale şi personale o structură în sens structural, o formă (Aristotel), un sens, un nu ştiu ce, care-I absolut unical (un Hitler, un Cristos, un Alex, un Eu).

Consider că această strucutură (numită în psihologie personalitate), îşi are un sens de a “fi” şi a “deveni”. De exemplu un Cîine de vînătoare poate să devină şi un paznic, şi o distracţie pentru copii etc. dar dacă el totuşi nimerind în contextul vînătoriei – va avea cel mai mare randament, va fi cel mai bun atăt pentru sine, cît şi pentru ceilalţi din jurul său.

Mai departe este, într-o oarecare măsură, dezlegarea: Contemporanitatea deţine (reclamează) prea puţine modele, incidente, situaţii şi circumstanţe din care să se preia, să se descopere posibilitatea de a găsi unicitatea sa, prin ea şi împinirea atît personală, cît şi socială. Desigur că poţi să “consulţi” un Dostoevsky sau Camil Petrescu, dar nu e timp pentru asta. Tinărul din Moldova de astăzi este construit foarte previzibil structurat şi plat – un adevărat Xerox social. Poate că ai observat şi singur atunci cînd doi Tineri Ordinari se întîlnesc vorbesc cam despre acelaşi lucru şi cu aceleaşi cuvinte. Foarte rentabil pentru management, pentru economie, pentru politică – diversitatea este mai mică şi astfel resurse pentru a o analiza e mai mică.
Vorbeşti despre “val”, adiă, ceea ce înţeleg eu, Tînărul de azi trebui să deţină anumite atribute: mobil 3G, un nick pe Facebook, o haină specială, etc. şi neapărat să fie arogant şi supărat pe toţi din jurul său. Eu spre exemul nu am I-phone , dar nu ştiu de ce mă simt Tînăr …

Şi poate de asta “Tinerii” de azi nu mă primesc în gaşca lor. Să nu uităm şi de aspectul “clasei sociale” (Marx) dacă de exemplu Eu mă voi apropia de nişte puşti de 15 ani, îmbrăcat ca şi ei, avînd un I-phone şi nu mai ştiu eu ce – ei se vor uita la mine ca la un ţicnit. Aşa că să fii tînăr ca exterior – poate fi mult mai inferior decît ca interior… însă, din păcate interiorul rămîne interior – ascuns şi adesea mut.

Pe mine mă interesa, problema diversităţii “tinerilor” şi undeva cu înclinaţie către sine. Cum e posibil să se facă această manevră - de a diversifica tinerii de astăzi, să fie mai multă floră şi faună în societate?

Sunt multi factori care stopeaza diversificarea tinerilor. Din cate am observat, exista aceasta tendinta de a ne elimina unii pe altii, cei de la periferia normalitatii; si ii determinam sa intre in grupul majoritar, ii acceptam doar daca sunt ca noi.

Ca de exemplu, in unele zone ale globului exista aceasta tensiune din cauza religiei ... astfel ne departam unii de altii in cazul in care avem o alta religie.
Unele comportamente sunt eliminate, neacceptate, ca de exemplu persoanele gay se tem sa se afiseze in vazul lumii ... si asa mai departe.

Intoleranta este cea care omoara diversitatea. Nu te poti dezvolta in felul tau intr-un mediu in care nu iti este permis, atunci cand te ascunzi de lume pentru ceea ce esti, iti este greu sa formezi un grup al tau. La suprafata se va vedea o serie de oameni care se repeta prin caracter si moravuri, dar dedesubt se afla o multitudine de frustrari si vise neimplinite. Plasticitatea si rigoarea impiedica procesul de diversificare si inchiderea sistemului ...

O sa mai revin ... din pacate am ramas fara timp