Citatul zilei
Playlist
Gandire, suflet, spirit
Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului
'' Gandirea ridica sufletul la rangul de spirit. '' Hegel
Comentarii?
Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …
Comentarii?
Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …
Comentarii: 0
Cunoasterea si limitele ei
Dum Noi 02, 2014 9:03 am Scris de Pathei Mathos
'' Adevarata ta fiinta exista anterior nasterii oricarui concept. Poti tu, ca un obiect, sa intelegi ceva care exista inaintea aparitiei vreunui concept? In absenta constiintei …
Comentarii: 21
Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc
Mar Feb 26, 2013 11:07 am Scris de Volodea
Suntem nevoiţi să recunoaştem că omul este o fiinţă limitată. Limitele sale nu sînt trasate doar de instrumentele imperfecte de cunoaştere, de o infinitate de …
Comentarii: 12
Sensul fenomenoligiei husserliene
2 participanți
Pagina 1 din 1
Sensul fenomenoligiei husserliene
Or eu pe Husserl nu-l inteleg suficient, or Husserl e timpit. Iac eu nu inteleg sensul pragmatic sau util al fenomenologiei sale, pentru cunoasterea in genere. El ca atare nu rezolva absolut nimic prin asta.
Ce face el?
1) Critica credinta naiva a stiintei in posibilitatea cunoasterii obiective a naturii pe care o primeste "ca un dat".
2) Respinge ontologia "datului" si apara conditionarea transcedentala in cunoastere.
3) Critica abordarea psihologista a logicii.
4) El afirma existenta unei logici pure, transcedentale, absoluta, universala, imuabila. Dezvolta logica aristotelica.
5) Priveste semnificatiile termienilor (obiectele, faptele, fenomenele din planul constiintei) in legatura cu presupozitii de natura ideala, constituite la nivelul unui sens conferit de intentionalitatea actelor de constiinta. Deci cunoasterea este dependente de acest sens care este oferita de constiinta ca intentionalitate. Aceasta se realizeaza pe planul transcendental. Este nivelul ultim al cunoasterii, sau fundamentul cunoasterii.
6) Logica pura pe care o abordeaza este dependenta de acest nivel al semnificatiilor, de planul ultim al cunoasterii, de aceasta zona a constiintei ca intentionalitate.
7) Orce gen de cunoastere porneste din planul subiectivitatii.
Adica daca eu cunosc ca pixul meu este de culoare alba atunci, aceasta cunostinta in primul rind este una subiectiva, apoi toate formele si caractere pixului pe care il cunosc, nu sunt un dat obictiv exterior, dar este determinat de sensul si intentionalitatea constiintei mele. Adica constiinta mea ii reda forma pixului.
Bliin el aici critica obiectivitatea stiintei, dar apoi ca sa evite solipsismul el vorbeste despre o intersubiectivitate transcedentala. Dar aceasta intersubiectivitate transcedentala nu poate fi convertita sau echivalenta cu obiectivitate? Caci pina la urma toti vedem pixul si ca acest pix este alb.
Si in cele din urma el atit de mult a criticat stiinta ca ii lipseste un fundament al cunoasterii, dar pin la urma ce-i ofera stiintei? Doar afirma faptul ca exista o logica pura absoluta universala, si ca cunoasterea este dependenta de planul constiintei noastre? Ceea ce era demult afirmate chestiile acestea in moduri aproximative...
Indiferent daca Husserl a transportat sensul de pe obiectivitate pe intersupiectivitate transcedentala, stiinta opereaza in continuare cum a si operat pina acum, pe dinsa asta n-o afecteaza.
Si daca logica este universala si absoluta, deci ea este obiectiva, dar daca logica este dependenta de planul semnificatiilor a actelor de constiinta ca intentionalitate, atunci si acest plan este unul universal si absolut, prin urmare obiectiv. Atunci n-ar avea ce sa-i obiecteze stiintei.
Din contra ceea ce-mi pare mie ca a realizat a consolidat obiectivitatea stiintei.
Dar mai exista i problema. Cunoasterea este dependenta de intentionalitatea constiintei. De ce constiinta are intentia X, care este considerata universala si absoluta si nu intentia Y? Dar daca avea intenia Y ce se intimpla?
Iata aicea daca Husserl punea problema ca inentionalitatea constiintei este defapt un "accident", si ca cunoasterea stiintifica este dependenta de acest accident. Ca constiinta putea prin accident sa aiba intentia X sau Y sau Z, prin urmare si logica era sa fie modificata, prin urmare nu mai exista nici-un carcater universal si absolut. Atuncea da... El putea sa semnalizeze... breee fiti atenti ca orce cunoastere este o cunoastere subiectiva accidentala si avem o logica accidentala si relativa...
Ce face el?
1) Critica credinta naiva a stiintei in posibilitatea cunoasterii obiective a naturii pe care o primeste "ca un dat".
2) Respinge ontologia "datului" si apara conditionarea transcedentala in cunoastere.
3) Critica abordarea psihologista a logicii.
4) El afirma existenta unei logici pure, transcedentale, absoluta, universala, imuabila. Dezvolta logica aristotelica.
5) Priveste semnificatiile termienilor (obiectele, faptele, fenomenele din planul constiintei) in legatura cu presupozitii de natura ideala, constituite la nivelul unui sens conferit de intentionalitatea actelor de constiinta. Deci cunoasterea este dependente de acest sens care este oferita de constiinta ca intentionalitate. Aceasta se realizeaza pe planul transcendental. Este nivelul ultim al cunoasterii, sau fundamentul cunoasterii.
6) Logica pura pe care o abordeaza este dependenta de acest nivel al semnificatiilor, de planul ultim al cunoasterii, de aceasta zona a constiintei ca intentionalitate.
7) Orce gen de cunoastere porneste din planul subiectivitatii.
Adica daca eu cunosc ca pixul meu este de culoare alba atunci, aceasta cunostinta in primul rind este una subiectiva, apoi toate formele si caractere pixului pe care il cunosc, nu sunt un dat obictiv exterior, dar este determinat de sensul si intentionalitatea constiintei mele. Adica constiinta mea ii reda forma pixului.
Bliin el aici critica obiectivitatea stiintei, dar apoi ca sa evite solipsismul el vorbeste despre o intersubiectivitate transcedentala. Dar aceasta intersubiectivitate transcedentala nu poate fi convertita sau echivalenta cu obiectivitate? Caci pina la urma toti vedem pixul si ca acest pix este alb.
Si in cele din urma el atit de mult a criticat stiinta ca ii lipseste un fundament al cunoasterii, dar pin la urma ce-i ofera stiintei? Doar afirma faptul ca exista o logica pura absoluta universala, si ca cunoasterea este dependenta de planul constiintei noastre? Ceea ce era demult afirmate chestiile acestea in moduri aproximative...
Indiferent daca Husserl a transportat sensul de pe obiectivitate pe intersupiectivitate transcedentala, stiinta opereaza in continuare cum a si operat pina acum, pe dinsa asta n-o afecteaza.
Si daca logica este universala si absoluta, deci ea este obiectiva, dar daca logica este dependenta de planul semnificatiilor a actelor de constiinta ca intentionalitate, atunci si acest plan este unul universal si absolut, prin urmare obiectiv. Atunci n-ar avea ce sa-i obiecteze stiintei.
Din contra ceea ce-mi pare mie ca a realizat a consolidat obiectivitatea stiintei.
Dar mai exista i problema. Cunoasterea este dependenta de intentionalitatea constiintei. De ce constiinta are intentia X, care este considerata universala si absoluta si nu intentia Y? Dar daca avea intenia Y ce se intimpla?
Iata aicea daca Husserl punea problema ca inentionalitatea constiintei este defapt un "accident", si ca cunoasterea stiintifica este dependenta de acest accident. Ca constiinta putea prin accident sa aiba intentia X sau Y sau Z, prin urmare si logica era sa fie modificata, prin urmare nu mai exista nici-un carcater universal si absolut. Atuncea da... El putea sa semnalizeze... breee fiti atenti ca orce cunoastere este o cunoastere subiectiva accidentala si avem o logica accidentala si relativa...
Re: Sensul fenomenoligiei husserliene
Husserl ... nu este un ţicnit ... categoric nu .... ai formulat atîtea întrebări încît ar trebui să se scrie o carte pentru a-ţi răspunde la fiecare. Însă dacă aştepţi ceva succint, nu ştiu ce să-ţi spun ... trebuie să mă mai gîndesc. Husserl e prea colorat şi are prea multe figure de şah. Însă eu îl văd ca o tercere (pentru mine) de la Kant (fenomenologia sa clasică) spre Heidegger (fenomenologia existenţială). Nu ştiu de ce dar simt în cele scrise mai sus o interpretare .... şi probabil de-a lui Marga (pot să dau în bară) ... eu totuşi mai bine îl înţeleg citindu-l pe Macoviciuc (analize). Am lecturat fragmente de Husserl şi taaarrrreeee mi-a fost greu să le pot integra într-un sistem. Sincer să fiu este o enigmă pentru mine pînă în zilele prezente.
iluminator- Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011
Re: Sensul fenomenoligiei husserliene
Da e Marga Eu pur si simplu curind am examenele la contemporana si fac o rascolire a memoriei, si pentru o concretizare mai bine, pentru o scoatere mai bine din memorie, fac aceste mici note pe aici si tipa foarte ma deranjeaza Husserl acesta
De Husserl am citit in primavara "filosofia ca stiinta riguroasa" evident ca este o prostie, pentru ca nu aveam matricea bine stabilita in cap la unde sa-l bag si cu ce sistem sa-l leg... Parc ceva am inteles ce vrea individul acolo... Dar acum a redevenit cam totul confuz... Caci informatia nefiind cumva legata si sistematizata, s-a cam dispersat. In orce caz am inteles eu azi aceasta tranzitie de la Kant spre Heidegger prin Husserl si cum se realizeaza...
De Husserl am citit in primavara "filosofia ca stiinta riguroasa" evident ca este o prostie, pentru ca nu aveam matricea bine stabilita in cap la unde sa-l bag si cu ce sistem sa-l leg... Parc ceva am inteles ce vrea individul acolo... Dar acum a redevenit cam totul confuz... Caci informatia nefiind cumva legata si sistematizata, s-a cam dispersat. In orce caz am inteles eu azi aceasta tranzitie de la Kant spre Heidegger prin Husserl si cum se realizeaza...
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului
» Eu-l romanticin laboratorul naturii
Joi Ian 29, 2015 8:59 am Scris de Volodea
» Lecturarea comună a unei carti de filosofie
Dum Dec 28, 2014 5:40 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Delir, dar nu metafizic
Dum Dec 28, 2014 5:21 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Adevarul in Filosofie
Mier Dec 10, 2014 2:03 pm Scris de AndrianSlupetchi
» problema adevarului la Berkeley
Mar Dec 09, 2014 12:57 am Scris de virlan.nelu
» Care este sensul filosofiei la Rene Descartes?
Lun Dec 08, 2014 11:37 pm Scris de iluminator
» Cunoasterea si limitele ei
Lun Dec 01, 2014 5:53 am Scris de Pathei Mathos
» Timp și temporalitate
Vin Noi 28, 2014 4:29 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Socrate și epoche fenomenologic
Mier Noi 26, 2014 2:41 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Civilizatiile si inventiile microorganismelelor
Mar Noi 25, 2014 1:46 pm Scris de iluminator
» Noutati in lumea intelectuala si filosofica
Vin Noi 21, 2014 3:50 pm Scris de iluminator
» Miopia sufletului conteporan
Lun Noi 17, 2014 2:01 am Scris de iluminator
» Incercari
Vin Noi 14, 2014 10:45 am Scris de Black&White
» Rammstein - urmasii lui Kant
Vin Noi 14, 2014 10:35 am Scris de Black&White
» Dumnezeu a murit
Vin Noi 07, 2014 4:19 am Scris de iluminator
» Introspectie
Joi Noi 06, 2014 2:41 pm Scris de iluminator
» Principiul Identității
Joi Noi 06, 2014 2:28 pm Scris de iluminator
» Unde-i Eul?
Dum Noi 02, 2014 7:45 am Scris de Pathei Mathos
» Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc
Dum Noi 02, 2014 6:43 am Scris de iluminator
» Valoarea prostiei
Vin Oct 31, 2014 2:01 am Scris de Volodea
» Editarea mesajelor
Joi Oct 30, 2014 2:34 pm Scris de iluminator
» Despre Wikipedia
Mier Iul 09, 2014 6:16 am Scris de Cleștaru
» Filosofii
Sam Oct 05, 2013 10:51 am Scris de Admin
» Coborira filosofiei printre probleme sociale
Mar Oct 01, 2013 3:19 am Scris de Admin