Noile uniforme ale poliţiei

Mă cam roade la tălpi problema aceasta a noilor uniforme a poliţiei din Moldova.
Cu toate că personal mi se pare o idee prostească introducerea uniformelor de tip european, totuşi să fiu sincer am simţit un fenomen. Dar fiţi antenţi, zic doar de fenomen, dar fenomenul este altul decat lucrul în sine (Kant). Dacă văd pe stradă un poliţist în uniformă albă, şi altul în noua uniformă, totuşi, subconştientul meu face o difernţa majora, are impreisia că cel din urmă e mai bun şi mai inteligent decât primul! 
Cât de mult se shablonează unele obiecte şi culori în dependenţă de contextul în care s-au dezvoltat! 
Însă, totuşi nu-mi plac, simt că a intrat nişte paraziţi străini în organismul social, şi eu ca celulă simt o incompatibilitate, o infecţie sau un antibiotic, acest lucru mă halucinează şi-mi ucide identitatea personală şi socială. A avut loc un implant, s-a scos parca un renichi şi s-a implantat altul, defapt nici primul nu era unul natural şi originar.
Asta se numeşte mutilarea unui organism social, scoatem naturalul şi înlocuim cu siliconul. Înca un copy-paste a europenilor sau moldovenii sunt lipsiţi de imaginaţie pentru a elabora ceva individual?

Aaaaaaaa sorryy că sunt atât de prost, nu ştiam că reforma socială şi ridicarea calităţii vieţii are legătura cu designul uniformelor, iată ce înseamna un pas spre integrare ue   

Salutare  - prin uniforma ne incadram in UE. Fenomenul suprafeţelor demult merge prin RM. Smart phone, Ipad-uri, maşini din UE - mai pe scurt se pare o suprafaţă de UE. Doar de suprafaţă - structura noastră mentală este un fel de "made in Moldova" - puterea, inteligenţa, credibilitatea este egal cu dimensiunea maşinii, Metri pătraţi a casei sale de locuit sau/şi (de fapt se găsesc într-o strînsă legătură cu cele indicate mai sus) cu cumătrii, nănaşii, socrii, părinţii, fraţii, verişorii de gradul I, II şi III, mahalagii, consăteni, colegi de clasă, facultate, colegi de casă sau stradă .... 

UE este ca sistemă de gîndire, mult mai departe de noi decît Moscova, Ukraina, sau Belarus şi Kazacstan - noi înotăm în aceeaşi băltoacă, mergem pe aceleaşi drumuri proaste, avem aceeaşi structură de valorificare. Europenii sunt prea departe de noi ... acolo toţi coexistă într-o concurenţă nebună - atît de nebună încît mă întreb dacă eu aş putea să rezist... Acolo un prof primeşte la 1500 - 2000 de EURO, însă este robul acestor bani - este incadrat în proiect peste proiect, cercetare peste cercetare, dare de seamă peste dare de seamă - generează incontinuu produse şi nu pur şi simplu produse  - ci de o calitate superioară. Dacă, cumva te împiedici, celălalt care-i lîngă tine îţi va lua locul, nu contează că îţi este prieten sau neam. Contingentul omenilor, specialiştilor este foarte bun - acest sitl de viaţă, de axiologie valorică te facă să te dezvolţi , chiar şi atunci cînd dormi. În toată supa asta se crează o societate dezvoltată spre producere (cu toate avantajele şi dezavantajele sale) avîndu-i pe subiecţi puternici (nietzschieni - duri dar avînd o logică de supraveţuire) De dimineaţă pînă seara oamnii muncesc de cad pe jos - este valabil în toate segmentele vieţii lor. Eu ce fac? - lucrez, lucrez şi lucrez - poate şi da (şi fiecare va spune acest fapt), însă companionii de lucru, de existenţă fac ceea ce nu le este a lor (au altă vocaţie), nu le place ceea ce face (dezinteres) şi adesea fac pentru o anumită suprafaţă (schimbă denumirile şi formele de poliţie). Cît nu ai lucra asupra-ţi, dar dacă ai colegi de discuţie, conversaţie slabi - tu nu poţi să te manifeşti puternic, poate cu un cap mai mult. Ei au lecturat 2 cărţi pe lună - eu 3 wwaaawww. În UE se citeşte enorm o carte de 200-300 pagini în 3-4 zile, plus sinteză, plus critică, plus idei noi etc.
Adesea mă întreb - sunt eu gata să-mi schimb viaţa atît de radical? să fac ceea ce-mi place cu adevărat? - nu prea cred. 
Nu-i am ajuns la o formul de existenţă, căt de oribilă poate ea fi pentru UE, cît de nefuncţională - însă este a noastră şi ne acomodăm cum putem. Ar fi spre exemplu un bucătar care a plătit pentru diplomă este angajat într-un restaurant (construit printr-o rudă apropiată, care şi el ştie cum şi-a scos diploma de inginer), îţi pregăteşte nişte cartofi prăjiţi (cartofi care nu prea se cumpărăr pe la piaţă - sunt nu prea fumoşi[pentru pireu ... ce-ţi trebuie frumosi????] plus fac cu nişte apă din robinet [tot îi apî bunî] )... tehnoogia o ştii pe dibuite - "lasî kî merji". Şi mie îmi pune în faţă o farfurie aproape curată, aproape ştearsă, aproape teafără cu nişte cartofi în ea. Cînd mănînc - mie îmi place (fiindcă nu am experienţa cartofilor buni şi tehnologiei bune... de ce? - fiindcă pe piaţa lor o vizită la restaurant te costă la 100 Euro de pers.dar ei şi primesc 2000 Euro. Decalajul dintre munca lor, costul lor, calitatea lor este mult prea mare decît de al nostru.... cine dintre noi, pentru o farfurie de cartofi să dea 100 de EUro, un 40 de lei este super-bine .... calitate ... ăăăăăă.... te înveţi şi cu asta... cîtă muncă trebuie să faci pentru un pireu bun - nu se merită. Şi iată aşa avem ceea ce avem. Vinurile noastre nu sunt concurabile, bomboanele naostre la fel, fructele şi legumele sunt aproape bune (dar pentru UE aproape semnifică nu sunt bune). Veniţi în Europa, dar schimbaţi să fiţi şi fără corupţie, concurabili - Eu sincer să fiu , cunoscînd pe profii din Rom şi alte ţări - recunosc că nu sunt concurabil. Pe piaţa noastră de profi ----eu sunt ... "aproapi merji"...Dar să fiu bun ca acolo  - ar fi pentru noi ".... şi eşti nebun... şi-i cu tini... te-i ţîcnit... săracul di dînsu... "
Iată aşa ... se începe cu hainele şi se termină tot cu hainele
Succese

Iaca stau si ma gandesc si să scriu, da iac n-am nică de zîs, aişi aşa di ghini tăt aţi scris! Nică nu pot sa neg, nica nu pot sa adaug!  Oare ce sa insemne asta?  
Concluzie la cele de mai sus: Blin si societate schizofrenica avem

Da se spune că schizofrenia nu poate fi videcată! Asta inseamna reforma MAI, dedublare a personalitatii