Citatul zilei
Playlist
Gandire, suflet, spirit

Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului

'' Gandirea ridica sufletul la rangul de spirit. '' Hegel

Comentarii?

Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …

Comentarii: 0

problema adevarului la Berkeley

Mar Dec 09, 2014 12:57 am Scris de virlan.nelu

Salut, am nevoie urgent de ajutor, nu gasesk informatie despre conceptul de adevar la berkeley!!!


Comentarii: 0

Cunoasterea si limitele ei

Dum Noi 02, 2014 9:03 am Scris de Pathei Mathos

'' Adevarata ta fiinta exista anterior nasterii oricarui concept. Poti tu, ca un obiect, sa intelegi ceva care exista inaintea aparitiei vreunui concept? In absenta constiintei …

Comentarii: 21

Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc

Mar Feb 26, 2013 11:07 am Scris de Volodea

Suntem nevoiţi să recunoaştem că omul este o fiinţă limitată. Limitele sale nu sînt trasate doar de instrumentele imperfecte de cunoaştere, de o infinitate de …

Comentarii: 12


Schelling

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Schelling

Mesaj  Admin la data de Sam Oct 22, 2011 8:13 am

Schelling (1775-1845), filosof german postkantianist, nascut in Wurtenberg (un pic mai la sud-west de Chisinau). In copilarie a fost prieten cu Hegel si Fichte (adica probabil se jucau cu masinutzele, mmm dar pe atunci masinutze nu erau, oare cu ce se jucau Very Happy). In adolescenta avea o dezvoltare intelectuala precoce, astfel ca la doar 19 ani publica prima sa carte "Despre posibilitatea unei forme a filosofiei in genere". Pina in 1815 aproape anual publica cite o noua lucrare. La 24 de ani devine profesor de filosofie la Jena. Se bucura de o reputatie extraordinara, astfel ca apogeul gloriei si vietii sale este atins la virsta de 30 ani, atunci cind fostul prieten Hegel, publica "Fenomenologia spiritului", in prefata caruia, calca in picioare filosofia lui Schelling, pe care o acuza ca nu este decit o gindire vida a intuitiei (reamintim de caracterul gindirii profund rationalist a lui Hegel). Prin acest esec, Schelling pierde absolut din importanta pina la uitare, numai abea prin Jaspers si Heidegger este reabilitat.
Nu putem vorbi practic de o filosofie a lui Schelling sau despre un sistem filosofic schellinghelian, caci ii lipseste o gindire unitara. Ii lipseste o lucrare fundamentala, caci majoritatea scrierilor sale constitue mici tratate, dialoguri, scrisori etc. In cadrul gindirii sale intilnim o multime de contradictii si negatii asupra propriilor sale idei. Jankelevitch in aceasta privinta mentiona faptul ca Schelling nu a facut altceva decit sa-si schimbe neincetat parerile in toate privintele, probleme abordate traceau dintr-o extrema in alta.
Totusi "filosofia naturii" reprezinta in cadrul operei lui Schelling, una din probleme majore, care ii acorda o importanta putin mai deosebita.
Reamintim faptul ca in contextul sau istoric, conceptia mecanicista carteziana si newtoniana asupra naturii, se bucura de apreciere si un elogiu considerabil. Insa Schelling se opune conceptiilor mecaniciste, mentionind faptul ca natura nu este separata de spirit, si natura nu poate fi redusa la legi de esente matematice. Paradigmei mecaniciste, ii reproseaza faptul ca nu poate explica "formatiunile organice". Dar in acelasi timp el respinge "vitalismul", care la fel reduce fenomenele nature la o alta extrema, care ar exprima orce fenomen natural printr-o oarecare forta vitala.
Conceptia lui Schelling care o propune in aceasta privinta este teoria "hilozoista" a naturii (Naturphilosophie), adica natura ar fi insufletita, cu capacitatea de a simti sau a gindi. (aveti grija cind rupetzi o floare sau spargeti o piatra Very Happy )
O idee centrala din cadrul Naturphilosophie, este ideea de polaritate. Adica aceeasi idee arhicunoscuta precum ca natura se construeste prin opozitia a doua forte fundamentale. De exemplu forta de repulsie si forta de atractie, electricitatea pozitiva si negativa.
Ideea este aceea a unui termen unic care se divide si se opune pentru a se depasi.
Un alt concept din gadrul gindirii schellingheiene, este “filosofia indentitati”.
Ca fundament al realitatii se afla Absolutul, care este insasi indentitatea dintre subiect si obiect, indentitatea dintre Natura si Spirit. Absolut il indentifica cu Dumnezeu (ceea ce nu este o noutate in filosofie) Ce presupune defapt aceasta indentittae dintre Natura si Spirit? Ar fi ceva simplu “Natura este realizarea lui Dumnezeu”. Dumnezeu este unitatea absoluta care prin devenire se manifesta in Natura. (A se revedea raportul dintre indentitate si devenire in ontologia clasica). Dumnezeu-Spirit este Etern, Unul, neschimbator. Natura este temporala, schimbatoare in permanenta devenire. Din momentul in care exista devenire, exista si istorie ( a fost, nu mai este, s-a transformat, a devenit altceva) si de aici se impune si ideea de istoricitate in cadrul filosofiei lui Schelling: “Istoria este un poem epic iesit din spiritual lui Dumnezeu.”
Aceasta filosofie a indentitatii Dumnezeu se confunda deci cu natura si cu legile universului. Acest gen de abordare este defapt un panteism (la fel nimic ceva nou, defapt el si era influentat de filosofia lui Spinoza). Insa in ultima filosofie a lui Schelling, el se distanteaza de conceptia panteista, care zice ca exista ceva in Dumnezeu ce nu este Dumnezeu, adica rau. Iar raul nu este unul permanent, etern. El este un factor al libertatii un intermediar al Creatiei. In lipsa raului, creatia nu poate avea loc. Raul se manifesta prin om, raul ii ofera aceasta libertate a omului. Din aceste considerente aici nu mai poate fi vorba de panteism, cum obsearva sip e buna dreptate Cassirer.

avatar
Admin
Admin

Mesaje : 348
Puncte : 621
Reputatie : 14
Data de inscriere : 17/04/2011

Vezi profilul utilizatorului http://agorasophie.forummo.com

Sus In jos

Re: Schelling

Mesaj  iluminator la data de Dum Oct 23, 2011 12:22 am

Mie mi-i interesant un lucru, nu zic că nu ştiu cîte ceva despre dînsul, dar care este originaltiatea lui. Fiindcă pînă la Hegel el a fost consideratfilosoful oficial al Germaniei, după care vine Hegel şi-l mătură prin forţa sa din discuţiile şi interesul filosofic, după ceva timp el revine, însă revine din umbra numelui lui Hegel ... astăzi prin ce el este interesant, şi pentur un om obişnuit.... absolut obişnuit ... ce-l poate învăţa Schelling ???
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Schelling

Mesaj  Condrea Cristian la data de Dum Oct 23, 2011 12:47 am

”Dumnezeu este unitatea absoluta care prin devenire se manifesta in Natura.” Nu pot să nu văd aici o asemănare cu filosofia accidentală. Lila la cei din Est desemna manifestarea (mai bine spus jocul) divinității în multiplicitate, diferențiere și devenire. Eu n-am citit Schelling și nu știu dacă acestea au fost exact cuvintele lui (cred că asta are o mare importanță, interpretări sunt sute), dar am impresia că nimeni n-a mai vorbit de așa ceva până la el în occident, corectați-mă dacă greșesc.
avatar
Condrea Cristian

Mesaje : 149
Puncte : 188
Reputatie : 8
Data de inscriere : 18/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Schelling

Mesaj  Admin la data de Lun Oct 24, 2011 6:26 am

Nu vad nik originalitate in Schelling... Teoria sa hilozoista este defapt practic acelasi hilemorfism a lui Aristotel sau cel mai apropiat de panteismului lui Plotin (Caci pin la urma Plotin, tot de la Aristotel porneste, intr-o sinteze cu Platon).
Filosofia indentitatii este defapt o dezvoltare a conceptiei lui Parmenides. La Parmenides cunoasterea feridica este "nous-ul", care Schelling o numeste intuitie intelectuala... Ea este o cunoastere directa a Fiinte, anume prin contoprirea subiectului in obiect. Acest gen de cunoastere, cica ar fi una de natura divina, este vorba de o intuitie speculativa.
Cum poate fi utila pentru muritorii de rind? Totusi este interesanta aceasta filosofiei a indentitatii... Poate fi ceva utile pentru religiosi... Apoi restul... Prin aceasta poti contempla obiectul direct, si nu sa-l cercetezi pe cale rationala sau empirica...
Si ca natura functioneaza in baza unei polaritati... deja asta este arhicunoscuta din antichitatea orientala...
Apoi intilnim la el aceeasi mecanism dialectic hegelian in natura... Dar nici Hegel nu-l vad prin aceasta cu ceva absolut orginal...
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 348
Puncte : 621
Reputatie : 14
Data de inscriere : 17/04/2011

Vezi profilul utilizatorului http://agorasophie.forummo.com

Sus In jos

Re: Schelling

Mesaj  iluminator la data de Lun Oct 24, 2011 10:52 am

Mi se pare că apropierea de Scheling ar fi fost fascinantă dacă s-ar apropia din perspectiva artei, perspectiva frumosului. În primul rînd, a sa, filosofie a naturii este ce-i drept cam sterilă, cît şi mistica din ultima perioadă. Pe cînd concepţia sa despre frumos, mai mult din perspctiva romantică este super de tare. Natura este "în adormire", ea întradevăr este vie, întradevăr este Spinoistă (adică panteistă) însă nu se finisează ea aici. Totul vine de la subiect, de la lumea lui ... aici se simte ecoul kantian, însă frumosul, cu alte cuvinte arta face înălţarea naturii, ridicarea sa la o altitudine mult mai înaltă (Seamănă cu Schiller - "frumosul îl va salva pe om). Schelling ar spune că frumosul ridică ideea dincolo de dialectica raţională (dialectica pe care o are vedere Heggel, dialectica raţiunii) el vorbeşte de intuiţia intelectuală (raţiunea lui Hegel distruge tot, Frumosul nu mai este elementul măreţ al omului ci tehnica raţiunii - de fel nu e bine pentru filosofia artei). În natură nu este frumos ... frumosul ar semnifica o înălţare la un nivel mai înalt (relaţia dintre sublim şi frumos ... un fragment simpatic din Bagdasar .... citiţi-l!), cum poţi ajunge la el? prin contemplarea ideei de exemplu de copac. Dacă te uiţi la un copac vezi natură, dar dacă-l reprezinţi copacul într-o operă de artă atunci vezi ideea de copac, ideea care îl obligă pe om să simtă plăcere, satisfacţie aceasta se realizează la nivelul transcendentului. Deci este Fiinţa primară .... departe de om , după care este filosofia naturii, şi următorul nivel, transcendent este frumosul, care contemplîndu-l ridică spiritul uman la noi trăiri, mult mai înalte şi mai măreţe. Să nu uităm că Schelling este romantic şi post-kantian. Iată din această perspectivă mă gîndesc, cu mintea mea îngustă ar fi destul de fain să-l abordezi pe "Înţelepţii romantici" Smile ... succese
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Schelling

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum