Filosofia academică ------ cum trebuie să fie?

Deci prima mea propunere, întru crearea cu adevărat a unei filosofii cu filosofi profunzi, cu anumite abilităţi de comunicare ar fi să se fundamenteze, sau cel puţin să se ia o atitudine mai specială asupra CAPACITĂŢII DE COMUNICARE. Să se înveţe cum să comunici în public să devii interesant, să poţi schimba atitudini şi opinii - totuşi limbajul ... posedarea sa este o putere asupra realităţii sociale. u sunt pur şi simplu nite cuvinte aruncate în aer ... e doar o constatare. Din cîte am înţeles şi am simţit eu - Filosofii noştri nu pot comunica cu un public. Cînd îi auzi cum vorbesc, cu fiţuicile, cu cărţile în faţă, îţi vine să te împuşti ... nu .. la început pe ei ... apoi pe tine. Mise pare mai mult ca oricărui altui domeniu necesar să domine arta cuvîntului. Nu pur şi simplu o retorică sau o artă a argumentării la nivel teoretic ... ci practic: exerciţii peste exerciţii: Argumentare, contra-argumentare, formarea sintezelor, asta e una, însă aici ar fi să fie fain şi cunoaşterea artei de a atrage atenţia, de a persuada, de cunoaştrea gesticii, mimicii, pauzelor (cu alte cuvinte para, meta şi non-verbalul), de a construi un discurs interesant, în stil ironic, de a introduce şi anumite glume. pînă la urmă să poată ţine nu un discurs... ci un public în discurs ... asta e foarte mult. Poate mai aveţi şi noi ... nişte propuneri vis-a-vis de calitatea predării filosofiei în universitate. Scrieţi aici ... Rîcniţi la profesorii care vă predau, careva cu siguranţă ... din neatenţie va intra aici şi atunci ... explicaţi-i ce şi cum trebuie să predea ... Apropo şi încă ceva ... poate nişte obiecte noi ???? De care aveţi nevoie .... cel puţin nişte indici

Nu pot să trec pe aici fără să scriu ceva, sunt deacord cu cele relatate de tine, cred că practica retorică şi a discursurilor este un punct foarte important, dar cred că trebuie de limitat puţin din cele ce ne predău profesorii la facultate, eu cred că este prea multă istorie în cadrul filosofie, dar nui nici un obiect care ne-ar cere să încercăm să gândim, sau să încercăm să facem noi înşine o filosofie, ne mai scapă cercurile filosofice, cumeste Clubul Socrate şi Cafeul Filosofic, da n-o să uit şi de Agora, dar cred că Agora nu trebuie încadrată în cadrul universităţii, trebuie de vorbit despre ea ca despre ceva aparte de universitate. Într-adevăr eu văd doi istorie în cadrul facultăţii noastre, de exemplu la filosofia românească, despre o personalitate (a fost filosof, s-a născut în anul cutare, a studiat acolo, a fost acolo, a activat acolo, după care a scris aceia în anul acela. ideile principale) trei, patru fraze despre ideile principale şi în rest patru foi despre ceia ce am scris în paranteze. Alte obiecte aproape în aşa măsură se face, poate puţin mai mult despre idei. Înţeleg cazul când profesorii ne spun că noi trebuie să studiem desinestătător multe lucruri, dar la perechi ce nu se poate de făcut mai multă filosofie decât istorie? Eu cred că istoria aceasta care ne-o predău profesorii este toată în Wikipedia, dacă ne-ar interesa aceste lucruri noi le-am găsi şi singuri, pe când filosofia mai trebuie şi înţeleasă, dar nu toţi o pot înţelege la fel, sau corect, trebuie ca profesorii să ne lămurească această filosofie, de aceia sunt şi profesori care nu predau aşa cum ar trebiu. Exemplu nu-i departe, sunt masteranţi care predău, dar ei înţeleg unele lucruri greşit şi poate unii din studenţi înţeleg corect, dar din cauza că aceştea lămuresc greşit studenţii se dizbat din această corectitudine. După care vine un profesor care cunoaşte toate aceste lucruri bine şi înţelege că studentul dat nu are competenţa care trebuie.

sip.www.com: Profii nostri (cu tot respectul fata de ei), in afara de filosofia istoriei nu pot face nimic. Pentru un alt gen de predare ma e nevoie de un pic de inteligenta, macar un pic, un pic, ca sa fie cel putin suficient sa faci o sinteza logica intre doi autori si sa nasti i idee semioriginala, suficienta pentru un mediu academic, ca sa nu fie pur si simplu wikipedia...
Chestia cu retorica sau arta voribiri, in adevar e arma periculoasa, la nivelul cognitiv e una atomica... Ia cuvintele lui Ghimpu si bagaile in gura lui Hitler si instaurezi noua ordine mondiala...
Ar fi iarasi o idee in cadrul Agora, de a avea un asemenea exercitiu de oratorie... Dar iarasi, n-ai cu cine... Chiar daca sunt, la tati lii pofic, aproape la toti... Agora sa fie un real laborator de dezvoltare...
Eu cel putin am un discurs ingrozitor de stilcit, chiar si-n cadrul dialogului, dar vizionind inregistrarile de la primele sedinte agora, in genere eram penibil... Un an de zile o doza mica, mica de eficienta in discurs si dialog filosofic, datorita a agorei a crescut la mine...
In fine ceea ce tine filosofie academica... Imi amintesc de o frazultia de V. Hugo "Ceea ce este predat, nu se merita invatat"... Filosofia e tocmai de aceasta natura... Evident ca ceea ce e la facultate nici nu miroase a filosofie... Niste chestii mecanice in rind cu toate stiintele profane, rigide, dogmatice etc...
Avem nevoie de o filosofie vie... un dialog viu... Ceea ce se face, se taie frunze la ciini... Trei volume de filosofia istoriei se citeste intr-o luna, aici trebuie pentru aceasta informatie si aia de prin conspecte treb sa rupi talpile trei ani... Superb domnilor, un management "pur exceletes", sapte ani s-au gindit la o formula logica de a obtine un randament maxim...
Evident aici intervin chestii de sistem, formalism... Aia de mai sus de la mister, se intele a priori, ca idee n-au de filosofie...
Ceea ce lipseste la facultate, este o doza de matematica... Filosofia a fost mereu in mariaj cu matematica... Iar Pytagora sau Platon (daca nu ma gresesc) scria ceva de genu "daca nu cunosti matematica, n-ai ce cauta in filosofie..." (Aceasta scria la intrare ori in secta lui Pitagora, ori in academia lui Platon)
Poate lipseste si niste cursuri de greaca veche sau latina... mmmm eruditia in etimologia si radacina unor cuvinte deja implica paradigme intregi de filosofie...
In rest numai dialoguri... Temele pe acasa, nu chestii din astea prostesti "viata si opera lui Bacon" mlin.. da asta scrie in carte, e de nivelul gradinitei....
Dar trebuie sa existe, eseuri, cit mai mult eseuri si mici disertatii... Iar aici sa exista de exemplu cerinte, referinta la Bacol, Descartes etc... Sa aiba careva bibliografii, dar si eseuri libere... Asta creaza si dezvolta potentialitatea filosofica... Capacitatea creatoare...
Pai firesc asta cel mai mult ma deranjeaza, deja profii ca profii, conspectu ca conspectu, dar macar sarcina individuala sa fie una sanatoasa... Papagai avem multi si usor se dreseaza, inveti 3 pagini din conspect tocilareste-orbeste... Raspunzi ca pe o poezei si ai 9... formidabil....
Pai ce avem noi creator? Numai deja teza de obiect, teza de an si de licenta capeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeetz!!!!!! Termini 3 ani de filosofie si nu stii sa legi citeva propozitii in filosofie... De aia ma chinui sa scriu ceva pe blog sau sa fondam revista aia... Pentru ca voi iesi steril din aceasta facultate, daca deja nu ne asumam deja pe cont propriu o responsabilitate... Alta ee tiimpullll... timpul pe care facjltatea nu ti-l remunireaza pentru lucru efectuat... De aia treb sa citesti conspecte...

Educaţia academică este o eduaţie academică. Aceasta presupune că în cadrul procesului de învăţare-predare se realizează obiectivele şi prin ele anumite competenţe. Obiectivele sunt măsurabile: să facă distincţia între lumea ideilor şi cea a lucrurilor (conform lui Platon), să caracterizeze funcţiile filosofiei, să determine specificul relaţiei noumen-fenomen în filosofia kantiană etc.etc.etc. Pe cînd competenţele sunt de ordin abstract, metafizice, ele nu pot să fie măsurabile: să dezvolte abilităţi de comunicare şi ascultare activă, să menţină un dialog filosofic, să estimeze originalitatea lui Blaga pentru societatea moldavă etc.etc. Cît şi la nivel de comportament - să se comporte adecvat, să se conducă de un cod moral etc., să fie pro-activi, constructivi şi multe-multe altele. Primele obiective reprezintă materialul informativ, cît şi vre-o 2-3- abilităţi: prezentarea materialului, capaitatea de argumentare. Profii au nevoia de a soluţiona nu competenţele (care de fapt sunt mult mai substanţiale ontologic, moral şi spiritual) ci obiectivele. Dacă se realizează atunci se primeşte salariu, cu cît mai bine cunosc aceste obiective cu atît mai bine şi nu prea contează prin ce fel de mijloace. Aha şi asta-i marele minus.
Totuşi lecţiile fiinţeză în tandem profesor-student: poţi să fii un prof bun însă dacă studenţii sunt mărginiţi relaţia eşuează şi vice-versa (undeva s-a mai scris aici) însă sunt profi foarte buni .... sun puţini, chiar foarte puţini ... unităţi. şi din păcate nu prea ţin piept sistemului academic, cu toate intrigele şi apele subterane în care este inclus. Studenţii nu sunt pregătiţi pentru un alt format de relaţie decît: profu predă - studentul repetă la seminar (stil xerox). Acest proces este foarte economic, destul de sigur, fără riscuri, comod pentru ambele părţi (dacă la un moment dat studentul ştie vre-o 2-3 cărţi noi despre fenomenologie pe care proful nu le cunaoşte, atunci el nu prea se simte "în apele sale", de aceea şi nu le prea recomandă.
Totuşi pentru o evoluţie mai specială a filosofiei academice, conducerea ar trebuie să acorde atenţia la activităţile post-academice: să creeze teritorii de dialog filosofic, să facă conferinţe remunerabile, participarea la TV sau Radio, întîlnirea cu persoane mai speciale, ziare şi reviste, publicaţii etc.
Însă aş dori să mă întorc la procesul academic: cu adevărat aş susţine, accentul pe lucru individual: analiza de cărţi, comparaţii şi sinteze - însă nu se prea remunerează aşa că sorry. Aş introduce o posibilitate de a se frecventa alte cursuri la diferite facultăţi: teologie, fizică, limbi clasice, limba şi literatura romînă sau universală, istorie, economie şi multe altele - cu oate că ideea e bună, e proiectată prin sistemele de acreditare din bolonia însă, la noi, nu poate fi implimentat. De ce? deoarece mulţi profi ar fi zburat de la universitate nu ar fi solicitaţi. În alte universităţi din europa pentru a se înainta un nou curs se face un concurs înainte de un an în care se aleg proiectele cele mai reuşite (este nevoi şi de notele de curs - cu alte cuvinte cursul trebuie făcut cu un an înainte, nu doar curricula ci între cursul, după care se analizează de o către o comisie. Studenţii în cele din urmă fac cunoştinţă cu oiectivele cursului după care se înscriu. La înscriere foarte mult contează şi personalitatea profesorului. Dacă de el se cunoaşte atunci se înscriu, dacă nu - nu. Cum poţi fi cunoscut? - Prin publicaţii, participări la conferinţe, reviste poate şi monografii. Şi în cele din urmă se vede dacă studenţii frecventează sau nu cursul. Şi în cele din urmă, la finele cursului, se face un sondaj secret - poftim ... aşa se fac şi se implimentează cursurile). Dacă o să se introducă aceleaşi cerinţe ... mulţăi profi nu vor şi solicitaţi, cu toate insignele sale de doctor, dr.hab sau academician.
de ce să fii original dacă nu te solicită, adesea te ignoră şi xeroxşii sunt în faţa ta? nu doar mă refer la studneţi ci şi la profi.

Salutare la toţi.
Azi am avut un "incident" incomod la universitate: o întrunire de şedinţă a profilor unde am făcut cunoştinţă cu noii colegi. Unul dintre ei şi-a făcut studiile în românia, dar şi a activat acolo. Maaaammmmmaaa ce diferenţă între el şi toţi noi: parcă eram nu doar două planete ci două galaxii. Noi mici, care agonic încercam să prezentăm, să scoatem ceva mare din capul nostru şi într-un limbaj hiper-stîlcit, sec, non-plastic, ca şi doi copilaşi care încearcă să vorbească despre esenţa vieţii cu un filosof. În primul rînd avea rezerve pur şi simplu imense de cunoştinţă, excelent manevra cu terminologii, limba era curgătoare şi catifelată. Ce nu i-a plpăcut lui, chiar a fost extra-mirat:
1. Condiţiile foarte proaste a sălilor: nu era tablă, nu se deschideau ferestrele, uşile nu se închidea etc.
2. Studenţii nu au nici o pregătire generală, nu doar proastă ci pur şi simplu nu o au. El se întreba: "Cum ei nu au auzit niciodată de Freud? de termenul empiric? de cognitiv?" Noi, pe de partea noastră încercam să-i explicăm ca, aici la universitate ei trebuie să îi cunoască, e de datoria noastră... "Păi, ei trebuie să îi ştie pînă la universitate !!!" - spunea el.
3. Studenţii sunt foarte-foarte pasivi la lecţie, unii dintre ei nici nu ştiau unde au intrat. (Această şedinţă nu a fost la USM şi nu la filosofie) Studenţii nu înţeleg elementarul!!!! Parcă se vorbeşte în două limbi diferite.
4. Unul din primele "lucruri" care le-a făcut după ce a semnat contractul de angajare, s-a dus la rector şi a încercat să vină cu nişte propuneri de proecte, de lansări de carte, de publicaţii etc. la care stupefiat spune "El, rectorul, nici nu m-ă asculta, nu dădea nici un semn de interes". Universitatea nu doar trebuie să răspundă de crearea noilor profesionişti, ci şi de cercetare, de promulgare a unor noi idei, de verificare etc. Fără asta nu e chip !!!
Şi la un moment dat, eu parcă m-am simţit într-o găleată cu mocirlă, am înţeles că suntem într-un sistem pedagogic infect, care doar putem să xeroxăm nişte personaje într-o anumită ştiinţă, sau să ciocănim nişte diplome de studii. E nevoie de o schimbare!!!! E nevoie să mergem în altă direcţie!!! Chiar şi faptul că scoatem o revistă filosofică - e un pas radical. Trebuie să o facem!!!!! Nu e cazul să ne relaxăm ... venim aici şi scriem, cercetăm, elaborăm, probăm, şi să nu ne temem să greşim. A greşi e bine - aduci originalitate. E bine să ieşim în cimitir, sau pe acoperişul unei case şi să probăm filosofia acolo, e bine, desigur dacă avem curajul, să intrăm într-o cuşcă cu lupi, şerpi, lei şi tigri şi să ne probăm şi acolo. Să nu ne fie frică, important să facem ceva. Şi eu foarte mult aş dori să greşi în ochii acestui sistem - m-aş mîndri cu asta!!!! Voi... sunteţi alături de mine??????

Daa asta e incredibil, ceea ce e si firesc sa se intimple astfel de chestii stupide. La facultatea de istorie a venit un roman, el a inceput sa faca istoria la ei in Bucuresti, dar in al treilea an s-a certat cu decanul de acolo si n-a putu sa-si termine studiile, asa ca a venit in Molodova la USM. Ceea ce relateaza despre situatia de aici este incredibila si dezastruasa... Nu doar cursurile, dar si seminarele sunt al naibii de plictisitoare si incopententa didactica, formalism timpit...
La noi un coleg de grupa deja aceasta situatia bizara, ia ajuns cutitul la os, se cearta deja cu toti profesorii, nu mai poate suporta toata birocratia si formalismul acesta academic, iar din partea profilor deja se simte cum incep sa-i sape groapa.
In genere ceea ce simt eu acu, simt faptul ca catedra de filosofie imi provoaca dezgust fata de filosofie, aceasta din inertia faptului ca creaza dezgust pentru lectiile de aici, prin aceasta si sufera preferinta pentru filosofie... (Tinind cond ca in simestru acesta nu avem nici un profesor interesant, ceea ce se intimpla e calvar, nu mai am nici o placere sa vin la ore, am impresia ca prin aceasta urasc si filosofia).
Daaa, suntem gata sa rasturnam muntii, sa scoatem apa din piatra. Eu cred in puterile Agorei, aceast club va fi o "lovitura" zdravana pentru catedra de filosofie.
Simt necesitate de consolidarea a unor ziduri, prin crearea de noi strategii de dezvoltare in Agora si mai solida, si mai eficienta.
Vreau din Agora un laborator real de filosofie, uzina, fabrica aici trebuie sa se dezvolte capacitati!
La facultate mergem din formalism, vrem si noi o diploma sa ne impodobim peretii din casa... Tocmai culoarea diplomei se asorteaza foarte bine cu peretii mei, iar filosofia reala sa o cream in Agora.
Cit de minuscul si mediocru ma simt in filosofie, dar trebuie de ridicat flagurile Agorei!!!
Cred ca va trebui de convocat o sedinta in acest sens, avem nevoie sa trecem la next level!
Daa, Iluminator! Suntem alaturi de tine!!!