Ce trebuie sa faci ca sa devii un bun filosof?

Aasta este o intrebare buna .... cu alte cuvintele calitatile de a fi filosof? Totusi consider ca nu toti oamenii au predispunere catre filosofie, daca ne orientam in cultura Hindusa in care exista anumite caste, atunic Brahmani erau, prin zeci de generatii, antrenati spre aceasta optiune. La occidentali totul este amestecat ... o persoana de la tara devine un intelectual, un intelectual - vinzator etc. CUm sa putem deosebi oameni care au potential spre filosofie? Exista predispunere? Daca da atunci cum se manifesta? (mi se pare ca ei au un interes sporit de meditatie, de autoanaliza, de curiozitate intelectuala) Voi ce credeti?

Ma gindesc eu ca treb sa existe cel putin 4 factori de conditionare a potentialilor filosofi. 1) Genul masculin (asta nu-i discriminare, asta-i natura si predispozitie ) 2) Starea fiziologica de functionare a creierului, ce includ operatiile mentale, inteligenta - viteza de operare, puterea creierului de abstractizare etc., nu cunosc fiziologia anatomica a creierului dar cred a priori ca aceasta capacitati sunt determinate fiziologic. 3) Conditiile de dezvoltare in mod special a individului pina la 6-7 ani, dar si dupa, de cele mai dese ori aceastea ar fi trebuit sa fie aspre, dramatice, tulburatoare... cel putin remarcam la o seama de filosofi in bibliografie acestora asemnea conditii sau careva evenimente socante care le-a marcat inconstientul, de exemplu Freud, la virsta de 4 ani, ii moare mama lui in bratele sale... de aici il apuca meditatiile asupra mortii etc.,
4) In planul inconstient si transcendental, a priori exista probabil deja anumite preferinte fata de obiecte materiale sau spirituale... De exemplu tin minte la virsta 3-4 ani, habar n-am de ce si de unde, cind vedeam corpuri, obiecte cosmice mi se trezea o pasiune nebuna de a le privi si, parca imi umpleam intr-un fel "existenta", deja mult mai tirziu m-am apucat de astronomie... in privinta aceasta au aparut prea multe intrebari si am recurs la alte tot felul de domenii esoterice, ocultice etc. si in cele de urma am ajuns la filosofie...
Greu pot sa-mi imaginez un filosof sa se nasca in lux si intr-o familie de elita... Acolo predispozitiile se inclina spre tot felul de subculturi in mod special emo, sau narcamani, oameni care mor de plictiseala si de bine...
Pe buddha nu l-a apucat meditatia la palat, dar cind a iesit in lume si a vazut drama vietii, saracie, boli, moarte etc. Numai in asemenea conditii omul probabil se apuca de meditatie... Cel putin asa ar arata o statistica...
Aa si inca un fel de mica pseudoconditie, cineva a observat ca majoritatea filosofil sunt una din zodiile pesti, berbec, taur sau fecioara
Aaa si inca o mica conditie ce poate conditiona - temperamentul...
Dar cum ii depistam pe ei...? Hmmm Le dam o varza si daca se apuca indata sa o fiarba inseamna ca acesta nu e filosof, dar daca acesta se uita prea mult la dinsa si tot o vircoleste si o analuzeaza... Atunci putem intui faptul ca acesta este un potential filosof si trebui sa-i dam cit mai multe "varze"...

chiar m-am amuzat .... Filosoful este omul care nu se poate integra in lume.... in societate ... se afla incontinuu (sau de multe ori) intr-o stare de ceva-care-nu-i-ajunge-si-care-inca-nu-este-definit (cegoto ne to ...). Si in al doilea rind ... ce tine de bucatarie ... cum am inteles mincarea traditionala a agrenilor este varza ))))))) - super .... cam des apare ea in discutii. Altceva ... filosoful este "omul ce se leaga cu kosmosul" - el ceva are (on ne takoi, si se gruzeste mult)

Am fi prea naivi sa adimitem ca un filosof in devenire poate fi barat de careva limite ale socialului, de sex, zodie sau pozitie geografica. Un filosof nu este un produs accidental al sortii si nu vad de ce Pamela Anderson n-ar putea filosofa. A fi cineva inseamna in primul rind a gindi ca acel cineva. A gindi filosofie inseamna a fi filosof de aceea mintea este cea care ne dicteaza cine suntem. Eu sunt un produs al gindirii mele si indiferent de pozitia mea sociala pot sa fiu cine vreau sa fiu. Da, desigur ca exteriorul ma influenteaza, paradigma in care traiesc si educatia pe care o primesc dar toate acestea stau pe palnul doi pt ca pina a ma influenta ele sint doar niste fenomene. Fenomenele cer explicatie si aici apelez la constiinta. In depedenta de cum am perceput fenomenul actionez. Ce ma influenteaza mai tare, exteriorul sau felul in care l-am perceput? ( De regula la intrebarea asta ar trebui sa simtiti un fior) Gindirea ma ajuta sa percep iar ceea ce percep e ceea ce sint. Diferenta dintre a fi filosof si cioban la oi nu este atit de radicala cum pare la prima vedere. Esenta acestei diferente se afla in gindire si tot gindirea ii face pe unii ciobani iar pe altii filosofi. Filosofii nu se supun unor criterii pe care tot noi le-am definit. Aceste criterii au izvorit din gindirea lor care i-a modelat. Nu e strict necesar sa fii barbat si sa ai aptitudini ca sa filosofezi ci e destul sa gindesti filosofie...

Cum am inteles filosof ... e o stare de spirit ... Si Anderson poate deveni ... mi se pare just, si un cioban poate fi filosof ... nu sunt exceptii cind din paturile mai de jos au venit si s-au integrat mai mult asu mai putin armonic in societatea (asa numita filosofilor). Cindva am scris ca Socrate est o forma de spirit, pe care il are orice persoana, doar ca la filosof aceasta stare este mai co-prezenta, si mai plina (sustinuta si de o istorie de discutii, un limbaj potrivit) ... Inca pe filosof il preocupa interesul pentru un arial destul de specific de probleme. Si un narcoman, un alcoolic se poate gindi ce-i cum mine? ce-i cu viata asta? ... Pentru mine ar fi o stare de spirit .. pe care am nevoia s-o port ... sa-i dau esenta. Probabil ca si tu ... ca esti aici si revii, raspunzi... te integrezi in discutii. Te-ai ancorat aici .... poti sa dispari pentru o perioada ... insa te cheama parca ceva sa fii aici... si anume asta este iubirea de a filosofa.

Pai noi sigur putem sa generalizam si sa extindem sintagma de filosof si asupra unei pisici, caci isi are si ea un anumit mod de viata. Dar abordez termenul de filosof in termeni clasici, asa cum el a fost etichetat si pentru cine a fost etichetat. De exemplu ca atare noi nu avem filosofi chinezi, islamici sau indieni, vorbeam pe un formum de pe fb cu niste chineji, si ei nu recunosc de exemplu pe Confucius ca pe filosof, el n-a facut filosofie, dar ceea ce a scris este un mod de a gindi si a trai. Si consider ca exista o deosebire enorma intre aceste doua momente. Caci aceasta tot occidentalii au convertit modul lor de a gindi in filosofie, defapt doar un termen conventional. Si lui Anderson putem sa-i atribuim termenul ca face filosofie in mod conventional, dar ceea ce gindeste ea si reflecteaza nu este propriu filosofiei in adevarat sens al cuvintului, dar un mod de a gindi si a trai... Termenul de filosofie in contemporaneitate nu mai este egal cu semnificatia lui Pitagora ca iubitor de intelepciune, pina la urma majoritate or fi iubitori de intelepciune, dar nu toti sunt filosofi, caci cu siguranta 98% s-ar indentifica ca filosofi, din momentul in care exista acest egogentrism al intelepciuni... "Eu sunt destept si toti sunt prosti" ceva de gen...
Dar inteleg filosofia numai in termenul lui clasic in care s-a construit, acel individ care elaboreaza noi categorii si concepte, noi sisteme, rationalizari, abstratcizari, cel ce duce o viata in filsofie si traeste dupa filosofie, cel ce sufera prea mult si-l chinuie prea mult cunoasterea, cel care are o patma, aceasta metoda dialectica gindirii etc...
Imi amintesc ceva de gen la Ion Petrovici in "introducere in metafizica" ca exista doua intrebari in privinta metafizicii "intrebari de metafizica" si "intrebari metafizice" Primele sunt prorpii tuturor, fiecare se intreaba ce-i cu viata mea, care sensul vietai, da exista Dumnezeu etc. si isi au raspunsuri foarte scurte si mai departe nu-l mai preocupa nimic... A doua categorie de intrebari metafizice, sunt cel care le fixeaza in cadrul sistemelor asa numitii "filosofi" etc...
Pe Socrate il putem numi filosof asa, relativ... In maniera lui Nietzsche - un sharlatan...

pentru mine Socrate a fost si este un simbol al filosofiei, desi s-a scris si pina si dupa Socrate. INsa socrate si cele ce au urma dupa el, si din pacate noi, in prezent nu mai avem, ar consta probarea intelepciunii in dimensiunea vietii. De a trai conform gindurilor, o legatura nemijlocita intre ceea ce gindesti si cum te comporti. stiu ca nu este bine sa fac astea sau altele insa le fac. A trai conform ratiunii ar semnifica o inaltare, oricum un instrument prin care noi accedem la realitate, la faptul de a o monitoriza prin intelect, este ratiunea. Cu ajutorul ei te autocontrolezi, te gestionezi. Omul este un subiect rational (homo sapiens - chiar daca este etalonat superficial). Asa cum spunea Nietzsche: Omul este o fiinta, care nici om nu poate fi pina la capat, dar nici animal" el plonjeaza intre. Si atunci ca prin enigma cind omul incepe sa rationeze el devine om, cind se conduce dupa instincte (chiar si daca instinctele sunt in fiinta-i umana< printre altele instinctele este dincolo de ratiune: un ciine si un concept de ciine este vre-o diferenta? {inteleg ca in unele curente nu-i - nominalisti, in altele da - realisti)). Filosofia poate fi invatata? si dezvoltata la oameni ... si de aici o intrebare: ce ofera filosofia? ... sau doar unii oameni, care au talent pot face filosofie? Totusi fil. este o regiune a societatii, care o depaseste, precum medicul studiaza 10 ani si doar dupa aia, daca sustine probele de maturitate el poate sa practice. Institutia de filosofie, este mult mai plastica, daca de exemplu o persoana care u a invatat 10 ani de medicina o sa inceapa sa faca operatii .... si o sa-i reuseasca ... pe el nu-l asteapta nici un viitor (decit la duba); insa daca o sa faci filosofie, fara a fi in institutie se va observa (pedepsit nu va fi).

De ce anume fiinta asta de om poate deveni om numai prin cultivarea ratiunii? Oare sceasta nu este doar o expresie geografica a occidentului de zeificare a ratiunii si de fixare acestuia ca un imperativ categoric? Nu cunoastem nici-o cultrua sa fi inaltat atit de mult ratiunea ca occidentul... Cit de banal dar tot ea, in perioadele sale tirzii incepind cu romantismul, este ignorata sau gindirea se situaza la antipodul ei, in filosofie, in litaratura, in arta... irationalul sau intuitivismul...
Putem vorbi de o ratiune in culturile orientale? Printr-o cultivare rationala... Pentru ei acest lucru suna prea exotic si greu comprerhensibil... Care ratiune domnule? Pentru ei probabil ratiunea nu e nimic altceva decit instrumentul de supravetuire prin crearea de unelte, la modul cel mai pragmatic... Cultivarea si inaltarea omului... acolo ei au chestiile lor de meditatie... Atunci cum calificam pe acesti oameni?
Ce sa vorbim de triburile africane cu animismul si totemurile lor, acolo in genere ratiunea este absenta practic, aproape practic, caci totusi exista... Levh-Bruhl vorbea despre legea participatiei la ei... Existi doar daca de intentifici una cu tribul sau una cu un animal... Asta la ei ar aidoma cultivarii noastre rationala... Pentru noi a fi om inseamna a fi rational, in triburi a fi inseamna a participa...
Filosofia nu e nimic altceva decit sceptrul al acestei cultivari rationale... dar ea este proprie acestei culturi occidentale... acu incepe sa se incolteasca si pe la noi cite un coltisor... De aceea in adevar nu o putem compara cu o specialitate or alta... Ea nu este nici profesie, nici meserie... E un act spiritual la care iti este alegerea sa aderi, considerind ca aceasta te umple de fiinta umana si te faci sa simti un om mai plin...

Chiar sint curioasa si eu ce trebe? cum trebe? cind trebe? si de ce trebe sa faci ceva ca sa devii un bun filosof....nu e posibil oare sa fii deja filosof odata ce te-ai nascut, ai crescut si te-ai dezvoltat ca om, caracter si personalitate intr-o anumita perioada, in anumite circumstante? sau poate o alta posibilitate ar fi sa citesti citeva lucrari de ale diversilor filosofi si iata minunea...ai devenit filosof...sau si mai si...stai de vorba cu un "filosof" (cica cei mai buni din cei buni deja nu sint cu noi...respectiv cu asa numitii filosofi...vii) si gata...ai devenit...intr-o clipire...nu e asa oare? nu sint din rindul filosofilor, dar imi place sa ii ascult, sa va ascult, momentan...sa va citesc...
p.s. si de ce nimeni nu raspunde strict si CONCRET la intrebarea pusa...de cineva care stie sa faca filosofie?
p.s.1 probabil va amuz pe toti sper

Mdaa.. fascinant... Asa instntaneu intr-o clipita filosof? Ha ha .. Cine stie... Doar daca ar fi in lumea cuantica, acolo se intimpla astfel de chestii, principiul inseparabilitatii, de exemplu daca doua particule intra in contact una cu alta, si dupa ce au fost separate, ele isi pastreaza proprietatile fiecaruia, si ceea ce se va intimpla cu o particula si va intimpla si cealalta, iata de exemplu daca tu ai fi un electron si te-ai intilni cu un electron filosof, atunci in mod automat devii si tu electron-filosof, si chiar daca va-ti despartit tu continui sa fii filosof, si daca la un moment data, acel electron-filosof cu care te-ai intilnit nu mai este filosof, atunci nici tu nu vei ma fi filosof
Dar stii... Se mai intimpla chestii minunate, cu intilnirea intre un nefilosof cu un filosof, care nu devii instantaneu filosof, dar in mod obligatoriu devii filosof... Imi amintesc de Gabriel Liiceanu, care marturiseste ca cea mai fericita si decisiva intilnire a fost acea intilnire cu Constantin Noica, aceasta intilnire pur si simplu l-a marcat pentru toata viata si datorita practic acestei intilniri a devenit ceea ce este. Apoi Andrei Plesu merturise ca cea mai fericita intilnire a fost cea cu G. Liiceanu...
Dac m-as intilni personal cu Liiceanu, nici n-as indrazni sa vorbesc, decit sa tac chitic si sa-l ascult...

PS: de ce filosofi nu raspund strict si concret? Pentru ca ei raspund general-speculativ si abstract Logic nu? Daca ar raspunde strict si concret, atunci asta nu ma e filosof ci savant, doar astea merg pe fraza scurte si precisee, ei nu stiu ce e aia contemplae a obiectului... De exempe matimaticianul zice scurt si concret 1+1=2, atit, suficient, punct! Hmm... dar ce face de exemplu filosoul Constantin Noica? El se intreaba: Atunci cind adunam 1 cu 1, care 1 devine 2? De aici no comment , gata e de la sine inteles ce face filosofu

Ratiunea ? ... Este un instrument uman si in acelasi timp fiintare ... porneste de la Descartes ... Admin ... Desigur ca sunt forma de ratiune nu exclud, insa nu poti sa nu fii de acord ... fara ratiune omul nu este om, el devine om, daca cugeta, daca gindeste, cauta ceva ... Acum o mica paranteza a unui mozgo-prav. Prea multe persoane se blocheaza in gindire, in interiorul careia pot sa se dezvolte diverse preconceptii si stereotipuri: Viata nu-i interesanta, eu nu pot sa fac ...." nu inteleg filosofie" ... etc. sau spre exemplu: "filosoful nu poate sa aiba o relatie faina cu fetele" la fel este o forma incorecta de gindire.... toti au probleme cu viata si nu in ultimul rind cu relatiile gender: si politistul, si sportivul, si medicul, si cintaretul, si actorul si multi altii ... ficare oupatie are specificul sau. Si filosoful ,,, insa aceasta nu este profesie ... prin filosofie tu poti preda (sa devii lector), tu poti ... nu mai stiu eu ce ... sa fii in diverse proiecte ...
Al doiula lucru ... pentru dandanachi ... imi pare bine ca va-ti inlcus in discutie ... chiar ne dati o doza de sinceritate si prospetime. De ce sa nu admitem ca filosofie ar reprezenta un nivel spiritual, la care oamenii ajung, pur si simplu o calitate de raprt intre Eu si lume. IN perioada virstei a treia ... apre o pofta de discutii pe temele ce este viata ... cum trebuie de trait? care sunt problemele vitale? si multe altele ... de ce oare? Mi-ar placea sa ma gindesc ca filosofia este o calitate .... insa ce-i drept nu prea rezoneaza in interiorul meu (suna a lauda)

Chestia cu blocajul in gindire dsp care s-a spus mai sus e chiar o faza la care merita de atras atentia. Asanumitul blocaj este un "defect" majoritar pe care toti il posdeam pina la urma. Daca ar fi sa apelez la renumita conceptie medievala "crede si vei intelege" atunci la sigur pot sa gasesc si in ea o doza cantitativ-majora de adevar. Acest "crede", cred eu; nu poarta o conotatie imperativa ci este mai degraba cheia blocajului dsp care vorbim. Oamenii isi construiesc personalitatea din preconceptii si stereotipuri iar ceea ce ii impiedica sa scape de ele este anume frica de a crede in altceva. De obicei aceasta frica este depasita pina la urma de voia timpului pentru ca odata ajunsi la virsta a 3-a o noua frica mult mai porfund-conceputa naste o credinta fortata in noi. Este vorba dsp frica de moarte. Anume la virsta a 3-a cind se incepe sfirsitul, omului nu-i mai ramine nimic de facut decit sa creada. Frica de moarte il obliga sa creada, sa scape de preconceptii si stereotipuri , sa-si puna intrebari filosofice. Cine sint? ce fac aici? care e rostul meu? oare aici se termina totul ? O frica o depaseste pe alta iar omul minat de vintul sortii ori se afunda in credinta, ori constientizeaza ca are putin timp si trebuie ceva de facut, ori se sinucide (glumesc ). Deseori mergind pe drum si privind in strada, realizind ce-i astepata pe toti cei care se tem sa creada sau si mai grav, nu simt necesitatea de a crede si de a gasi un etalon valabil al existentei lor ma intreb : oare n-ar fi stupid sa scuip pe rostul vietii mele ca in final sa revin acolo de unde am scuipat?

Eu as dori sa re-pornesc, restartez tema de "un bun filosof" ... acum lecturez cartea lui Eco Umberto "Cum sa scrii o teza" ... recomand la toti. cind o sa o termin de lecturat o sa fac o perspectiva in librarie ... sper. Noi nu stiu de ce ... pur si simplu poate ca s-a ajuns la aceasta stare de lucru precum ca un filosof trebuie sa simta absurditatea vietii, sa aiba o pornire catre anumitie probleme de existenta, sau sa fie nemultumit de ceea ce stie ca stie, sau de cum este. .... Nu as dori sa afirm doar asta... poate ca este un debut, faza initiala ... insa multi oameni se chinuie si nu sunt filosofi, mai ca toi trec printrun decalaj, descurajare ... insa nu devin filosofi. Pentru mine un filosof ar semnifica aderenta la o cultura de filosofie, de lecturare, de operare cu anumite sisteme alternative de explicare a realitatii. O calitate de filosof bun ... ar consta nu doar lecturarea cartilor de filosofie, ci o lecturare atenta, profunda ... sensibila. A fi un filosof bun este o munca asupra sinelui si nu doar. De ce nu doar? Fiindca poate ca ma apropii acum de buddhism, a fi filosof ar semnifica si o ascultare atenta a ceea ce se petrece in jurul tau, si in acelasi timp sa ajuti oamenii sa inteleaga esenta vietii - salveaza oamenii. Filosoful este activ ...el este obligat sa vorbeasca ... sa vorbeasca chiar si atunci cind intelege ca ii este pusa pusca la cap,,,, sau sa vorbeasca cind nimeni nu-l asculta (ceea ce este mult mai complicat). A fi filosof bun ar semnifica o munca asidua lecturari, insa si a scrie, a vorbi. Toti filosofii au facut .... de la Socrate pina la Cioran .. toti strigau, tipau, urlau si racneau - si oamenii iau auzit.

As dori in reflectia aceasta sa abordez ca def apt exista tupuri de filosofi (nu fiti critici, caci scriu duminica dimineata .... dupa Eurovision - asa ca indulgenta !!!!!!)
Pornind de la ideea precum ca exista doua tipuri de carti (cum spunea Eco U., in lucrarea Cum sa scrii o teza"). "есть книги, как вы сами понимаете, подразделяются на два разряда. Во-первых, книги, о которых пишут, и во вторых, книги, с помощью которых пишут. Другими словами: предмет работы и литература по предмету, то есть в нашем примере — трактаты барокко и книги о трактатах барокко, или еще другими словами — тексты и критическая литература." Si aici mia venit ideea de ce sa nu existe doua tipuri de filosofi: acei care scriu despre numite carti - si scriu foarte bine: Guliga de exemplu despre Kant si Schopenhauer, Guthrie despre Filosofia grecilor, cartea Mirarea filosofica (la moment nu-mi aduc aminte cine-i autorul), Brun J - "Europa filosofica" - carti bune care scriu despre carti foarte bune.
O a doua categori de filosofi acei care scriu carti foarte bune (intre bune si foarte bune nu exista o anumita inaltime ... eu le plasez pe aceeasi linie axiologica) FIlosofi ca Nietzsche, Ortega y Gasset, Unamuno, Blaga, si mutu-multi altii. Apu intrebarea cum sa devii un filosof bun?
Poti sa spun ca dintre filosofii foarte buni - originalitatea este acea peceata care o au. Ei si-au dezvoltat un filtru special de a structuraliza realitatea, care se numeste viata lor personala: maniile, fobiile, circumstantele, halucinatiile, persoanele cu care au contactat, carti care au lecturat, insomniile, dragostea ratata etc.etc.etc. - este o enigma cum sa devii un bun filosof din acest compartiment. trebuie sa ai huiuri si anumite caracteristici de personalitate.
Insa cum sa devii bun filosof din primul compartiment? - Ma gindesc - munca, citirea foarte multa, de a scrie comentarii, participarea la conferinte etc. (Insa cunosc si "filosofi" care au o sumedenie de participari, publicatii si chiar carti insa care sunt sterili - din punctul meu de vedere). UN bun filosof ar fi si un bun organizator: sa stii cum sa citesti, ce fel de carti sa dai prioritate, cum sa vorbesti, cum poti sa structurezi materialul, sa fiii si interesant in expozitie si multe altele .... cu alte cuvinte sa fii un tehnician.
Nu pot sa nu afirm ca toti filosofiii: din prima categorie si din a doua nu se interesecteaza, desigur ca da: sa na aducem aminte cit de mult lectura Cioran sau Eliade, Foucault sau Sartre, insa ei se duceau mai departe - este privilegiul geniilor; pe cind un filosof bun poate fi "mult mai multe persoane", dar cum consider personal unii fara altii nu pot fi (sau pot fi in situatii exceptionale) Aron Pumnu noi il cunoastem doar din poezia lui M. Eminescu - insa daca il vei putea sa intrebi pe dinsul: "Cine este Pumnu pentru el?" cred ca intelegeti si singuri raspunsul. pumnu ia deschis lui Eminescu Eminescu. El ia facut cunostinta cu ceea ce poate sa devina (este o maiestrie). Si probabil ca si voi ati avut o persoana, nu neaparat profesor, care v-a deschis mult. Cum sa devii un bun filosof care deschide buni filosofi? Cred ca anumite abilitati de comunicare (Vezi materialele video despre Nae Ionescu), anumite scintei pe care le paote aprinde in alti oameni, un comportament adecvat: respect catre opinia celuilalt, toleranta, oferirea unui ajutor inteligent etc.

Cum sa devii un original filosof? Cu bun-ul filosof e clar .... zubriitul, tocilaria .. il face pina la urma sa cunoasca ideile generale, tezele principale, functiile si teoriile filsoofica ... da ... sa nu uit si limbajul filosofic (pur si simplu sa unesti citiva termini intr-o propozitie, poate chiar sa fara sens ... il vor gasi singuri). Cum sa devii un filosof original ... Hm ... asta e mult mai mult. Cunosc o metoda, care cindva am auzit ca a realizat o persoana de la filosofie: in timp ce scria teza, nu a mincat o perioada destul de indelungata de timp - a supravetuit si a scris teza ... insa rezonanta nu a dat. o lata persoana a scris o carte (de origine germana) si s-a suicis - il cunoasteti? - nici eu [cu adevarat a fost]. Totusi ce semnifica originalitatea in filosofie? si cum o poti sa o dobindesti?
M-am gindit adesea sa aprind aragazul si sa pun pina in timp ce=l citesc pe kant sau Aristotel (desigur ca m-am gindit doar ... Cu alte cuvinte sa fii original ar consta in faptul de a te deplasa de structura si de a crea o noua structura. Problema ca structura de existenta contemporana - atunci cind doar o bacterie nu scrie carti, conspecte, reflectii, jalobe etc. si acea se gindeste cum sa o faca - se pare ca toate colturile sunt deja ocupate. Doresti sa scrii despre ceva "unic", terra incognita e deja ocupata, nu poti - totul e rezervat. Deigur ca pot sa te scremi mult ... si sa scrii despre "daca ar avea picioarele ochi ce ar vedea?" sau "Kakatul kiinelui, daca l-ar fi citit pe Ciran, ce ar fi sa simta"? - Sunt niste frenezii filsoofice. Ce semnifica originalitate? heidegger a incercat sa creeze un limbaj al doncolo-ului, Husserl jaspers si mult altii au facut mai ca acelasi lucru.... Oare asta ar consta: sa pridumaim cuvinte, termeni, dupa care sa ne invatam sa le unim cu ceva din DEX si na..... invata-i pe toti "dincolo-ul tau" - batem cuie in capul studentilor si urlam fiti originali [asta nu-i original]. Ce insemna a face o filosofie originala? Care sunt calitatile unui filosof original? Sa traiesti in Codru? sa maninci ziare? sa bati capul, in luna plina, de coltul sting al patului? (insa inainte de asta Capul sa fie spalat cu samponul Viorel, uscat cu fenul Vitezi, si dat cu Gelul XXXXXX? - acesta este cheia catre originalitate? Tot ce am considerat caceva este al meu ... intilnesc in alte "al meu-ri" - care este originalitatea mea? Chiar sunt atit de integrat in sistema?

Hmm... Am dorit eu sa zic ceva cu referire la asta, dar am ajuns in confuzia sa ma intreb ce e aia originalul? Ca defapt originalul evident in sine nu e, ea fiin doar o conventie ce face legatura cu noul, defapt cu ceva ce s-a extras din necunoscut, dar nici ca fiind ceva nou... Noul este doar in raport cu timpul nostru... Toate filosofiile originale au fost originale nu prin esenta lor de a fi, dar prin faptul ca ele au explorat zone diferite... Platin s-a bagat in careva lume Ideilor, ceea ce tine de aceasta zona, se admite, insa restul ce face e prostie si nu originalitate. Originalitatea este doar scurta teza despre lumea ideilor, aboi asta in mod aburd o extinde asupra toturor zonelor de existenta. Aristtel il frineaza, acesta excaveaza o alta zona a existente, cea a materiei... Prin asta este original ca scoate in evidenta o noua zona, insa restul ceea ce face e prostie si nu originalitate, caci converteste intreg sistemul sau in prima teza a sa. Hegel face acelasi lucru... Gaseste o alta zona a existentei sau al manifestarii acesteia, dialectica sau ideea de progres prin lupta dialectica... Daaa, este original prin asta (cu toate ca asta vorbea Heraclit), insa tupismul acestuia este ca converteste intreg sistem al lumii dupa aceasta idee... Existentialistii au descoperit absurdul... zona neantului sau al morti sau al absurdului... si eu creat un panabsurdism etc....
Ideea e ca originalitatea a constat ca fiecare a patruns intr-o anumita latura a existentei, in baza caruia au exista acea latura asupra Totului... Aaaaa si noi asta numim originalitate...
Ideea este ca acum ne vine tot mai greu sa facem filosofii originale, caci practic toate zonele de perceperea a existentei de catre om a fost expolara... si fiind si noi oameni, avem aceleasi capacitati... si ne bagam in aceleasi zone unde s-au bagat si altii, si o facem in mod independent... apoi descoperim ca acolo se bagasera si altii...
Ideea e ca daca vrem sa mai fim prin ceva originali, este sa cautam alte noi zone posibile care inca n-au fost explorate... Prin asta cautam extrimuri filosofice, pentru a ne stimula cumva creierul si al transpune in alte momente de a fi, al impinge tot mai mult, cit mai mult sa se depaseaca pe sine, sa depaseasca existenta in genere... si este deajuns sa prindem un fir dincolo de existenta noastra, unde inca n-a patruns nimeni si gata... o cream intr-un panidee, facem un sistem absurd in baza unei fir de par si gata am devenit originali...
Nooo, defapt filosofia unui filosof nu trebuie sa se caute a fi originala... Este deajuns sa fie o propozitie originala, doar ca nimeni nu atrage atentia doar la o propozitie, el doreste sa vada un sistem.... A descoperit Blaga Marele Anonim... gata nu te mai baga mai departe... Daa nuu, el vre sa fie original... El baga acest mister si in cultura, si in valori, in cunoastere...
Eu cred ca un filosof in genere toata viata treb sa umble cu capul in nori si numai la sfirsit de viata sa scrie numai o singura fraza si cu citeva note de subsol... Dar restul e inutil... O face numai pentru a fi original...
No defapt e si firesc... Putem polemiza cu mii de interperatari asupra unui subiect... Nu dar asta seamana mai mult a prostie decit a originalitate...
Iac eu defapt, caut sa bag cuantismul peste tot... din cauza originalitatii devin un pan cuantism... Caut sa interpretez totul prin aceasta perspectiva... Nu pare a fi o logica absurda? De ce trebuie sa pindesc semne cuantice in comportamentul meu atunci cind maninc un frigarui?
Pur si simplu cautarea originalitatii poate crea de cele mai deseori mari absurditati...

O să citesc mai târziu totul, dar acum am citit numai prima ideie care e scrisă de Iluminator, şi vreau să spun că Buddha pe care noi îl cunoaştem Sidartha Gautama nu era din casta brahmanilor, era din casta cşatrilor parcă aşa se numea casta ostaşilor dacă nu greşesc.

Sidhartha Gautama ... desigu pentru inceput el era Csatru - conducator, lider ... insa atunci cind a lasat totul el a lasat si casta. Starea de Buddha nu are casta... Insa ceea ce am dorit sa afirm e ca ... brahmanii e cu totul atla poveste decit Buddhismul. Buddhismul strica normele si viziunea brahmanica: de exemplu femeeile nu pot sa ajunga la nyrvana (in buddhism nu exista nyrvana ci eliberare ... stingere de dorinte ---- ceea ce presupune alte tehnici), pe cind in buddhism da. Distantele sunt imense intre aceste doua scoli: Academic vorbind .. Prima scoala vedanta isi tragea principiile sale din Rig-Veda, insa buddhismul de la Buddha, pur si simplu strategic Gautama este recunoscut ca intemeietorul.