Citatul zilei
Playlist
Gandire, suflet, spirit
Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului
'' Gandirea ridica sufletul la rangul de spirit. '' Hegel
Comentarii?
Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …
Comentarii?
Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …
Comentarii: 0
Cunoasterea si limitele ei
Dum Noi 02, 2014 9:03 am Scris de Pathei Mathos
'' Adevarata ta fiinta exista anterior nasterii oricarui concept. Poti tu, ca un obiect, sa intelegi ceva care exista inaintea aparitiei vreunui concept? In absenta constiintei …
Comentarii: 21
Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc
Mar Feb 26, 2013 11:07 am Scris de Volodea
Suntem nevoiţi să recunoaştem că omul este o fiinţă limitată. Limitele sale nu sînt trasate doar de instrumentele imperfecte de cunoaştere, de o infinitate de …
Comentarii: 12
Schelling
3 participanți
Pagina 1 din 1
Schelling
Schelling (1775-1845), filosof german postkantianist, nascut in Wurtenberg (un pic mai la sud-west de Chisinau). In copilarie a fost prieten cu Hegel si Fichte (adica probabil se jucau cu masinutzele, mmm dar pe atunci masinutze nu erau, oare cu ce se jucau ). In adolescenta avea o dezvoltare intelectuala precoce, astfel ca la doar 19 ani publica prima sa carte "Despre posibilitatea unei forme a filosofiei in genere". Pina in 1815 aproape anual publica cite o noua lucrare. La 24 de ani devine profesor de filosofie la Jena. Se bucura de o reputatie extraordinara, astfel ca apogeul gloriei si vietii sale este atins la virsta de 30 ani, atunci cind fostul prieten Hegel, publica "Fenomenologia spiritului", in prefata caruia, calca in picioare filosofia lui Schelling, pe care o acuza ca nu este decit o gindire vida a intuitiei (reamintim de caracterul gindirii profund rationalist a lui Hegel). Prin acest esec, Schelling pierde absolut din importanta pina la uitare, numai abea prin Jaspers si Heidegger este reabilitat.
Nu putem vorbi practic de o filosofie a lui Schelling sau despre un sistem filosofic schellinghelian, caci ii lipseste o gindire unitara. Ii lipseste o lucrare fundamentala, caci majoritatea scrierilor sale constitue mici tratate, dialoguri, scrisori etc. In cadrul gindirii sale intilnim o multime de contradictii si negatii asupra propriilor sale idei. Jankelevitch in aceasta privinta mentiona faptul ca Schelling nu a facut altceva decit sa-si schimbe neincetat parerile in toate privintele, probleme abordate traceau dintr-o extrema in alta.
Totusi "filosofia naturii" reprezinta in cadrul operei lui Schelling, una din probleme majore, care ii acorda o importanta putin mai deosebita.
Reamintim faptul ca in contextul sau istoric, conceptia mecanicista carteziana si newtoniana asupra naturii, se bucura de apreciere si un elogiu considerabil. Insa Schelling se opune conceptiilor mecaniciste, mentionind faptul ca natura nu este separata de spirit, si natura nu poate fi redusa la legi de esente matematice. Paradigmei mecaniciste, ii reproseaza faptul ca nu poate explica "formatiunile organice". Dar in acelasi timp el respinge "vitalismul", care la fel reduce fenomenele nature la o alta extrema, care ar exprima orce fenomen natural printr-o oarecare forta vitala.
Conceptia lui Schelling care o propune in aceasta privinta este teoria "hilozoista" a naturii (Naturphilosophie), adica natura ar fi insufletita, cu capacitatea de a simti sau a gindi. (aveti grija cind rupetzi o floare sau spargeti o piatra )
O idee centrala din cadrul Naturphilosophie, este ideea de polaritate. Adica aceeasi idee arhicunoscuta precum ca natura se construeste prin opozitia a doua forte fundamentale. De exemplu forta de repulsie si forta de atractie, electricitatea pozitiva si negativa.
Ideea este aceea a unui termen unic care se divide si se opune pentru a se depasi.
Un alt concept din gadrul gindirii schellingheiene, este “filosofia indentitati”.
Ca fundament al realitatii se afla Absolutul, care este insasi indentitatea dintre subiect si obiect, indentitatea dintre Natura si Spirit. Absolut il indentifica cu Dumnezeu (ceea ce nu este o noutate in filosofie) Ce presupune defapt aceasta indentittae dintre Natura si Spirit? Ar fi ceva simplu “Natura este realizarea lui Dumnezeu”. Dumnezeu este unitatea absoluta care prin devenire se manifesta in Natura. (A se revedea raportul dintre indentitate si devenire in ontologia clasica). Dumnezeu-Spirit este Etern, Unul, neschimbator. Natura este temporala, schimbatoare in permanenta devenire. Din momentul in care exista devenire, exista si istorie ( a fost, nu mai este, s-a transformat, a devenit altceva) si de aici se impune si ideea de istoricitate in cadrul filosofiei lui Schelling: “Istoria este un poem epic iesit din spiritual lui Dumnezeu.”
Aceasta filosofie a indentitatii Dumnezeu se confunda deci cu natura si cu legile universului. Acest gen de abordare este defapt un panteism (la fel nimic ceva nou, defapt el si era influentat de filosofia lui Spinoza). Insa in ultima filosofie a lui Schelling, el se distanteaza de conceptia panteista, care zice ca exista ceva in Dumnezeu ce nu este Dumnezeu, adica rau. Iar raul nu este unul permanent, etern. El este un factor al libertatii un intermediar al Creatiei. In lipsa raului, creatia nu poate avea loc. Raul se manifesta prin om, raul ii ofera aceasta libertate a omului. Din aceste considerente aici nu mai poate fi vorba de panteism, cum obsearva sip e buna dreptate Cassirer.
Nu putem vorbi practic de o filosofie a lui Schelling sau despre un sistem filosofic schellinghelian, caci ii lipseste o gindire unitara. Ii lipseste o lucrare fundamentala, caci majoritatea scrierilor sale constitue mici tratate, dialoguri, scrisori etc. In cadrul gindirii sale intilnim o multime de contradictii si negatii asupra propriilor sale idei. Jankelevitch in aceasta privinta mentiona faptul ca Schelling nu a facut altceva decit sa-si schimbe neincetat parerile in toate privintele, probleme abordate traceau dintr-o extrema in alta.
Totusi "filosofia naturii" reprezinta in cadrul operei lui Schelling, una din probleme majore, care ii acorda o importanta putin mai deosebita.
Reamintim faptul ca in contextul sau istoric, conceptia mecanicista carteziana si newtoniana asupra naturii, se bucura de apreciere si un elogiu considerabil. Insa Schelling se opune conceptiilor mecaniciste, mentionind faptul ca natura nu este separata de spirit, si natura nu poate fi redusa la legi de esente matematice. Paradigmei mecaniciste, ii reproseaza faptul ca nu poate explica "formatiunile organice". Dar in acelasi timp el respinge "vitalismul", care la fel reduce fenomenele nature la o alta extrema, care ar exprima orce fenomen natural printr-o oarecare forta vitala.
Conceptia lui Schelling care o propune in aceasta privinta este teoria "hilozoista" a naturii (Naturphilosophie), adica natura ar fi insufletita, cu capacitatea de a simti sau a gindi. (aveti grija cind rupetzi o floare sau spargeti o piatra )
O idee centrala din cadrul Naturphilosophie, este ideea de polaritate. Adica aceeasi idee arhicunoscuta precum ca natura se construeste prin opozitia a doua forte fundamentale. De exemplu forta de repulsie si forta de atractie, electricitatea pozitiva si negativa.
Ideea este aceea a unui termen unic care se divide si se opune pentru a se depasi.
Un alt concept din gadrul gindirii schellingheiene, este “filosofia indentitati”.
Ca fundament al realitatii se afla Absolutul, care este insasi indentitatea dintre subiect si obiect, indentitatea dintre Natura si Spirit. Absolut il indentifica cu Dumnezeu (ceea ce nu este o noutate in filosofie) Ce presupune defapt aceasta indentittae dintre Natura si Spirit? Ar fi ceva simplu “Natura este realizarea lui Dumnezeu”. Dumnezeu este unitatea absoluta care prin devenire se manifesta in Natura. (A se revedea raportul dintre indentitate si devenire in ontologia clasica). Dumnezeu-Spirit este Etern, Unul, neschimbator. Natura este temporala, schimbatoare in permanenta devenire. Din momentul in care exista devenire, exista si istorie ( a fost, nu mai este, s-a transformat, a devenit altceva) si de aici se impune si ideea de istoricitate in cadrul filosofiei lui Schelling: “Istoria este un poem epic iesit din spiritual lui Dumnezeu.”
Aceasta filosofie a indentitatii Dumnezeu se confunda deci cu natura si cu legile universului. Acest gen de abordare este defapt un panteism (la fel nimic ceva nou, defapt el si era influentat de filosofia lui Spinoza). Insa in ultima filosofie a lui Schelling, el se distanteaza de conceptia panteista, care zice ca exista ceva in Dumnezeu ce nu este Dumnezeu, adica rau. Iar raul nu este unul permanent, etern. El este un factor al libertatii un intermediar al Creatiei. In lipsa raului, creatia nu poate avea loc. Raul se manifesta prin om, raul ii ofera aceasta libertate a omului. Din aceste considerente aici nu mai poate fi vorba de panteism, cum obsearva sip e buna dreptate Cassirer.
Re: Schelling
Mie mi-i interesant un lucru, nu zic că nu ştiu cîte ceva despre dînsul, dar care este originaltiatea lui. Fiindcă pînă la Hegel el a fost consideratfilosoful oficial al Germaniei, după care vine Hegel şi-l mătură prin forţa sa din discuţiile şi interesul filosofic, după ceva timp el revine, însă revine din umbra numelui lui Hegel ... astăzi prin ce el este interesant, şi pentur un om obişnuit.... absolut obişnuit ... ce-l poate învăţa Schelling ???
iluminator- Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011
Re: Schelling
”Dumnezeu este unitatea absoluta care prin devenire se manifesta in Natura.” Nu pot să nu văd aici o asemănare cu filosofia accidentală. Lila la cei din Est desemna manifestarea (mai bine spus jocul) divinității în multiplicitate, diferențiere și devenire. Eu n-am citit Schelling și nu știu dacă acestea au fost exact cuvintele lui (cred că asta are o mare importanță, interpretări sunt sute), dar am impresia că nimeni n-a mai vorbit de așa ceva până la el în occident, corectați-mă dacă greșesc.
Condrea Cristian- Mesaje : 149
Puncte : 188
Reputatie : 8
Data de inscriere : 18/04/2011
Re: Schelling
Nu vad nik originalitate in Schelling... Teoria sa hilozoista este defapt practic acelasi hilemorfism a lui Aristotel sau cel mai apropiat de panteismului lui Plotin (Caci pin la urma Plotin, tot de la Aristotel porneste, intr-o sinteze cu Platon).
Filosofia indentitatii este defapt o dezvoltare a conceptiei lui Parmenides. La Parmenides cunoasterea feridica este "nous-ul", care Schelling o numeste intuitie intelectuala... Ea este o cunoastere directa a Fiinte, anume prin contoprirea subiectului in obiect. Acest gen de cunoastere, cica ar fi una de natura divina, este vorba de o intuitie speculativa.
Cum poate fi utila pentru muritorii de rind? Totusi este interesanta aceasta filosofiei a indentitatii... Poate fi ceva utile pentru religiosi... Apoi restul... Prin aceasta poti contempla obiectul direct, si nu sa-l cercetezi pe cale rationala sau empirica...
Si ca natura functioneaza in baza unei polaritati... deja asta este arhicunoscuta din antichitatea orientala...
Apoi intilnim la el aceeasi mecanism dialectic hegelian in natura... Dar nici Hegel nu-l vad prin aceasta cu ceva absolut orginal...
Filosofia indentitatii este defapt o dezvoltare a conceptiei lui Parmenides. La Parmenides cunoasterea feridica este "nous-ul", care Schelling o numeste intuitie intelectuala... Ea este o cunoastere directa a Fiinte, anume prin contoprirea subiectului in obiect. Acest gen de cunoastere, cica ar fi una de natura divina, este vorba de o intuitie speculativa.
Cum poate fi utila pentru muritorii de rind? Totusi este interesanta aceasta filosofiei a indentitatii... Poate fi ceva utile pentru religiosi... Apoi restul... Prin aceasta poti contempla obiectul direct, si nu sa-l cercetezi pe cale rationala sau empirica...
Si ca natura functioneaza in baza unei polaritati... deja asta este arhicunoscuta din antichitatea orientala...
Apoi intilnim la el aceeasi mecanism dialectic hegelian in natura... Dar nici Hegel nu-l vad prin aceasta cu ceva absolut orginal...
Re: Schelling
Mi se pare că apropierea de Scheling ar fi fost fascinantă dacă s-ar apropia din perspectiva artei, perspectiva frumosului. În primul rînd, a sa, filosofie a naturii este ce-i drept cam sterilă, cît şi mistica din ultima perioadă. Pe cînd concepţia sa despre frumos, mai mult din perspctiva romantică este super de tare. Natura este "în adormire", ea întradevăr este vie, întradevăr este Spinoistă (adică panteistă) însă nu se finisează ea aici. Totul vine de la subiect, de la lumea lui ... aici se simte ecoul kantian, însă frumosul, cu alte cuvinte arta face înălţarea naturii, ridicarea sa la o altitudine mult mai înaltă (Seamănă cu Schiller - "frumosul îl va salva pe om). Schelling ar spune că frumosul ridică ideea dincolo de dialectica raţională (dialectica pe care o are vedere Heggel, dialectica raţiunii) el vorbeşte de intuiţia intelectuală (raţiunea lui Hegel distruge tot, Frumosul nu mai este elementul măreţ al omului ci tehnica raţiunii - de fel nu e bine pentru filosofia artei). În natură nu este frumos ... frumosul ar semnifica o înălţare la un nivel mai înalt (relaţia dintre sublim şi frumos ... un fragment simpatic din Bagdasar .... citiţi-l!), cum poţi ajunge la el? prin contemplarea ideei de exemplu de copac. Dacă te uiţi la un copac vezi natură, dar dacă-l reprezinţi copacul într-o operă de artă atunci vezi ideea de copac, ideea care îl obligă pe om să simtă plăcere, satisfacţie aceasta se realizează la nivelul transcendentului. Deci este Fiinţa primară .... departe de om , după care este filosofia naturii, şi următorul nivel, transcendent este frumosul, care contemplîndu-l ridică spiritul uman la noi trăiri, mult mai înalte şi mai măreţe. Să nu uităm că Schelling este romantic şi post-kantian. Iată din această perspectivă mă gîndesc, cu mintea mea îngustă ar fi destul de fain să-l abordezi pe "Înţelepţii romantici" ... succese
iluminator- Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului
» Eu-l romanticin laboratorul naturii
Joi Ian 29, 2015 8:59 am Scris de Volodea
» Lecturarea comună a unei carti de filosofie
Dum Dec 28, 2014 5:40 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Delir, dar nu metafizic
Dum Dec 28, 2014 5:21 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Adevarul in Filosofie
Mier Dec 10, 2014 2:03 pm Scris de AndrianSlupetchi
» problema adevarului la Berkeley
Mar Dec 09, 2014 12:57 am Scris de virlan.nelu
» Care este sensul filosofiei la Rene Descartes?
Lun Dec 08, 2014 11:37 pm Scris de iluminator
» Cunoasterea si limitele ei
Lun Dec 01, 2014 5:53 am Scris de Pathei Mathos
» Timp și temporalitate
Vin Noi 28, 2014 4:29 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Socrate și epoche fenomenologic
Mier Noi 26, 2014 2:41 pm Scris de Medusa Gorgoner
» Civilizatiile si inventiile microorganismelelor
Mar Noi 25, 2014 1:46 pm Scris de iluminator
» Noutati in lumea intelectuala si filosofica
Vin Noi 21, 2014 3:50 pm Scris de iluminator
» Miopia sufletului conteporan
Lun Noi 17, 2014 2:01 am Scris de iluminator
» Incercari
Vin Noi 14, 2014 10:45 am Scris de Black&White
» Rammstein - urmasii lui Kant
Vin Noi 14, 2014 10:35 am Scris de Black&White
» Dumnezeu a murit
Vin Noi 07, 2014 4:19 am Scris de iluminator
» Introspectie
Joi Noi 06, 2014 2:41 pm Scris de iluminator
» Principiul Identității
Joi Noi 06, 2014 2:28 pm Scris de iluminator
» Unde-i Eul?
Dum Noi 02, 2014 7:45 am Scris de Pathei Mathos
» Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc
Dum Noi 02, 2014 6:43 am Scris de iluminator
» Valoarea prostiei
Vin Oct 31, 2014 2:01 am Scris de Volodea
» Editarea mesajelor
Joi Oct 30, 2014 2:34 pm Scris de iluminator
» Despre Wikipedia
Mier Iul 09, 2014 6:16 am Scris de Cleștaru
» Filosofii
Sam Oct 05, 2013 10:51 am Scris de Admin
» Coborira filosofiei printre probleme sociale
Mar Oct 01, 2013 3:19 am Scris de Admin