Citatul zilei
Playlist
Gandire, suflet, spirit

Mar Iul 28, 2015 1:42 am Scris de FiicaInteleptului

'' Gandirea ridica sufletul la rangul de spirit. '' Hegel

Comentarii?

Ce este gandirea? Ce este sufletul? Ce este spiritul? Sunt sufletul si spiritul identice? Ne …

Comentarii: 0

problema adevarului la Berkeley

Mar Dec 09, 2014 12:57 am Scris de virlan.nelu

Salut, am nevoie urgent de ajutor, nu gasesk informatie despre conceptul de adevar la berkeley!!!


Comentarii: 0

Cunoasterea si limitele ei

Dum Noi 02, 2014 9:03 am Scris de Pathei Mathos

'' Adevarata ta fiinta exista anterior nasterii oricarui concept. Poti tu, ca un obiect, sa intelegi ceva care exista inaintea aparitiei vreunui concept? In absenta constiintei …

Comentarii: 21

Cînd vorbesc despre Dumnezeu nu despre Dumnezeu vorbesc

Mar Feb 26, 2013 11:07 am Scris de Volodea

Suntem nevoiţi să recunoaştem că omul este o fiinţă limitată. Limitele sale nu sînt trasate doar de instrumentele imperfecte de cunoaştere, de o infinitate de …

Comentarii: 12


Decăderea umană în mega-polis

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  iluminator la data de Joi Mar 01, 2012 12:18 pm

Astăzi, studiind tema de Reprezentare Socială, la un moment dat m-a străfulgerat o idee. o ideea care, mi se pare, pare a fi de rezonanţă şi anume -degradarea omului în situaţii de existenţă în societăţi arhi-mari.

Omul nu este proiectat să trăiască în complexe mari de relaţii, unde oamenii se văd pentru prima şi ultima oară, chiar şi dacă aceeaşi personaje se ciocnesc zilnic, din cauza supra-populării relaţiilor interpersonale pur şi simplu nu se pot memora. Mii şi mi de ani sistemul psihic uman era adaptat pentru teritorii mai mici: sate, orăşele, mici comunităţi, şi călătoriile în străinătate erau însoţite de zeci de ani. Mai mult, acei zeci de ani, el îi traversa lent, putînd să stabilească anumite relaţii de intimitate, de încredere, mult mai profunde, cu cei ce călătorea alături - el avea timp pentru a se acomoda la diferenţe. Acum însă, urcîndu-te în avion, în timp de cîteva ore, poţi parcurge distanţe enorme, cu nişte oameni absolut străini, decolînd într-un oraş "straniu" şi "străin".

Sau de exemplu, chiar şi în Chişinău, el are undeva 500-600 de mii de oameni. Astfel nu se reuşeşti să cunoşti măcare a suta parte din populaţia lui. Tu eşti sortit veşnic să te primbli printre străini, ei nu te percep pe tine şi tu nu îi vezi. această stare de lucru îl face pe om nematur în dezvoltarea şi devenirea sa. Ce ne oferă megapolisul? - Relaţii de surafaţă, de sucrtă durată, arteficiale şi la nivel de protocol.

Care este idealul? - Probabil, existarea în societăţi mai mult sau mai puţin sedentare, societăţi mici, conectate la natură, fără apetiţii şi posibilităţi mari. iarăşi presupun eu că oamenii vor fi suficient sieşi. Într-o oarecare măsură mă apropii de Rouasseau "înapoi, spre natură". Eu aş dori să trăiesc într-o mahala, să cultiv o parcelă de pămînt, să-mi cunosc copii mei, să am grijă de 10 găini şi o văcuţă. Să stau pe internet, autnci cînd î-mi permite timpul şi să lecturez o carte de nu mai ştiu eu cine. Duminică, îmbrăcat în nişte haine curate şi proaspete, să merg la bisericuţa din sat, să pun o lumînare pentru sănătate, ca mai apoi seara să mă întîlnesc, în clubul din sat cu "cumătrii" mei care le place să cînte muzică clasică Smile - de ce nu? .. Am văzut nişte filme americane cum sunt organizate orăşelele lor. Toţi se cunosc cu toţi, toţi ştiu de "scheletele" fiecăruia şi încearcă să co-abiteze împreună. se adună la adunări, se fac cluburi şi sărbătoresc micile lor sărbători. Desigur că nu se compară cu satele noastre Smile care ....

E posibil oae aşa ceva? Ce părere aveţi?
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  Admin la data de Joi Mar 01, 2012 11:09 pm

Situatia aceasta este foarte bine descrisa in Socul viitorului de Alvin Tofler, referinduse la societatea americana. Problema pe care o fixeaza autorul, este faptul ca omul contemporan nu mai rezista si nu reuseste sa se adapteze la schimbarile civilizationale care se produc cu o viteza debila. Societatea a devenit mult mai dinamica si complexa, in viata unui om trec de la mi ide de obiecte de unica folosita sau gadgetuti pina la mii de oameni cu care interactioneaza zilnic fara ai cunoaste. Prietenii azi nu mai sunt prietenii de viata, dar prietenii formate din interese in cadrul unor companii unde se munceste impreuna, dar unde se lucreazi temporar si o data cu demisia, are loc si demisia cu prietenii. Caci da nea Gheorghe si Ion erau prieteni la catarama de pe bancile scolii si au murit impreuna la 80, in societatea americana asa ceva este demult imposibil, caci aici e problema si cu schimbarea locului de trai din cauza ofertelor de servicii. O americana marturisea ca niciodata nu mai ajunge sa-si cunoasca toti vecinii. Dar nici vecinii nu mai au interesu sa o cunoasca, caci presupun ca curind vor pleca si acestia...
Daa si iata ca relatiile dintre oameni se stabilesc doar in baza unor raporturi de necesitate vitala, doar cu persoanele cu care inchei un contract de munca, cu dispeceratul de la taxi, cu serviciile de cablu TV, cu casiera de la green hills "u vas cartocika esti?" - ""net"".. cu serviciile funerare... si astea sunt toate relatiile noastre zilnice... Nu se mai construesc practic in baza relatiilor afectiva...
Oricum in societatea noastra inca este raiul in acest sens fata de societatea americana... Ne mai putem bucura de astfel de oportunitati...

Cu toate ca, in acelasi timp nu vad nici o problema in aceasta... pur si simplu isi schimba forma structurii sociale, omul re readapteaza la un nou fel de a fi si asta-i tot... Primul tip de structura s-a construit in baza unor conditii de accident, intimplator, la fel si noua structura se construeste intimplator... Nu e vorba ca de la natura prin necesitate ne este dat ca sa fim mai aproape unii de alti...

Dar mai este o chestie buna aceasta... Intr-un astfel de megapolis ma simt mult mai liber... nu ma cunoaste nimeni pe strazi... si stiu ca nimeni nu ma birfeste ca ma vazut cineva in centrul satului...


avatar
Admin
Admin

Mesaje : 348
Puncte : 621
Reputatie : 14
Data de inscriere : 17/04/2011

Vezi profilul utilizatorului http://agorasophie.forummo.com

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  iluminator la data de Vin Mar 02, 2012 10:35 am

Chiar ai lecturat cartea lui Alvin Tofler? E faină?
Îmi pare rău că cineva a luat-o înaintea mea. CHiar pentru o zi m-am considert important Wink.

Eu aş dori totuşi să am posibilitatea să mă "unesc" cu un astfel de sătuc.
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  V_E la data de Vin Mar 02, 2012 11:15 am

daca sincer cred ca acomodarea ta la o astfel de viata ar fi pana la urma una superficiala. de ce?pentru ca vii din mediul unui "megapolis", esti obisnuit cu el. si, pana la urma nu cred ca artificialitatea relatiilor interpersonale din urban te-ar deranja prea tare; dimpotriva asigura confortul si intimitatea de care ai nevoie (parerea mea), in comparatie cu comunitatile acolo unde intimitatea practic nu exista. bine, sa nu ne uitam la exemplul american, acolo unde comunitatea nu are sensul dat de Tonnies (de sat traditional), care sunt mai degraba continuitati ale urbanului, sa analizam din perspectiva comunitatilor noastre...cu siguranta fiind in mijlocul actelor sociale de acolo, le vei rationaliza... gasindu-le de multe ori irationale (ca tot era vorba si de sarbatori:D)

V_E

Mesaje : 16
Puncte : 16
Reputatie : 0
Data de inscriere : 01/03/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  iluminator la data de Vin Mar 02, 2012 11:25 am

V_E ---- da întradevăr, nu mi-am dat eu seama problema intimităţii în "sate" un prea există. Toţi ştiu despre tine mai mult decît tu însuţi. Secretele sunt oficiale şi circulă cu semnăturie destinătarilor şi ce-i interesant după asta - se trece cu vederea!!! Asta m-a mirat mult la viaţa de sat. Cîn îi spui unei persoane: "E un secret şi rămîne între noi ... juri pe ce ai mai scump ..." şi în acelaşi timp, conştient înţelegi că TOŢI vor afla cu mici amănunte (de cîte ori ai respirat cînd ai spus bîrfa).

Problema Mega-polisului constă în gradul ridicat de indiferenţă. În lumea lui nu există, pur şi simplu spaţiu public sau privat. Distanţele interumane sînt atît de mari încît eu locuiesc ed peste 10 ani şi nu cunosc cum îi cheamă pe vecinii mei de uşă. Sincer este aşa ... Parcă sutem aruncaţi prin pustiu: aici trei persoane, peste 2 km, încă vre-o 4 inşi, altfel spus 2-3 persoane la un km. pătrat. Singurătatea este dominantă!!! Am găsit cartea lui Toffler ... introducerea e bună Smile
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  V_E la data de Vin Mar 02, 2012 11:43 am

daca nu cunosti vecinii sau pe altii din jur, inseamna ca nu ai incercat sa ii cunosti, nu crezi? ca nu te-ai prea preocupat sa ii stii altfel zis. si pana la urma nevoia de socializare se realizeaza cu succes si in urban, megapolis.prin aceste cluburi de interese, afilieri diferite etc. bine, ca zicem acum de cazuri individuale, poate zeci sau sute.la nivel general, asa se pare ca e situatia in megapolis.devine o societate mecanica (ceea ce sustin individualistii economici si nu doar) unde fiecare isi urmareste propriul drum, cu nepasare la cel de alaturi.situatia e si mai grava in marile aglomerari urbane..situatie care capata teren si in urbanul autohton

V_E

Mesaje : 16
Puncte : 16
Reputatie : 0
Data de inscriere : 01/03/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  iluminator la data de Vin Mar 02, 2012 11:50 am

Vis-a-vis de faptul: Să bat la uşa vecină, cu un clac în mînă şi o sticluţă de vinişor în alta - Bună ziua .... mă numesc iluminator, pot să fac cunoştinţă cu voi? ... acum întrebîndu-mă dacă pot să fac acest pas? - ajung la o concluzie că nu doresc ... petnru ce? la ce rost? dacă eu mă voi duce la ei, atunci şi ei vor veni la mine ... cu adevărat î-mi doresc asta? cu nişte persoane pe care nu le cunosc? - Nu
şi atunci ce reiese? - că noi ne lamentăm pentru faptul lamentării?, sau pentru dorinţa de fi cu oamenii? ştii V_E ... chiar m-ai pus pe gînduri Smile
avatar
iluminator

Mesaje : 610
Puncte : 873
Reputatie : 34
Data de inscriere : 26/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  V_E la data de Vin Mar 02, 2012 11:54 am

ceea ce ziceam- cat de mare nevoie ai sa ii cunosti pe cei din jur. si chestia cu sticluta e banala..hai sa fim seriosi.se cunosc vecinii sau oricare altul prin diverse activitati, intamplari care ar putea viza ambele parti- reparatia scarii spre exemplu, banii pentru curatenie.altfel zis contactele directe care implica interese comune:)

V_E

Mesaje : 16
Puncte : 16
Reputatie : 0
Data de inscriere : 01/03/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  Condrea Cristian la data de Sam Mar 03, 2012 8:19 am

Citind toate comentariile voastre, mai ales când s-a menționat despre un mai mare grad de libertate în mega-polis, toate acestea m-au dus cu gândul la un filmuleț vizionat recent. Cine are dorință și timp, pentru relaxare Very Happy http://torrentsmd.eu/details.php?id=835826
avatar
Condrea Cristian

Mesaje : 149
Puncte : 188
Reputatie : 8
Data de inscriere : 18/04/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Decăderea umană în mega-polis

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum